Autorităţile îşi achită facturile cu zgârcenie

Firmele de construcţii din Bârlad şi Suceava n-au primit niciun ban, iar cele din Iaşi au văzut doar o mică parte din sumele restante.

Banii alocaţi firmelor de construcţii pentru lucrările deja efectuate anul trecut vin greu, iar sumele sunt incomplete. Deşi premierul Boc a demonstrat că plăţile au fost deja trimise în teritoriu şi le-a solicitat prefecţilor să prezinte un grafic al acestora, reprezentanţii antreprenorilor spun că există încă judeţe care nu au achitat nimic. „Nu am auzit până acum nicio firmă care să spună că a primit toţi banii datoraţi de stat. Ba n-au văzut nimic, ba li s-a dat doar o parte”, spune Adrian Izvoranu, directorul Alianţei Confederaţiei Patronale din România.

Potrivit acestuia, în zona Moldovei sunt cele mai mari probleme – în Bârlad şi Suceava nu s-a plătit nicio lucrare, în timp ce la Iaşi s-au achitat doar o parte din datorii. În urma presiunilor repetate, antreprenorii reuşiseră, la începutul acestei luni, să obţină circa 65% din cele 1,3 miliarde de euro datorate de stat. „Sunt semnale că s-au făcut plăţi şi în ultima săptămână. Încercăm să le centralizăm şi să putem prezenta o situaţie în zilele următoare”, declară Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Urma banilor dispare în teritoriu

Iniţial, guvernul Boc promisese că se va achita de toate aceste datorii până pe 15 martie. Pentru că autorităţile nu s-au ţinut de cuvânt, firmele de construcţii au anunţat că ar putea chiar să dea statul în judecată. „Ni s-a arătat dovada că banii au fost trimişi de la Ministerul Finanţelor. Urma acestora dispare însă la trezoreriile locale”, susţine Izvoranu. MIZA ANULUI 2009

Constructorii îi cer lui Boc să le arate banii Reprezentanţii constructorilor vor să solicite guvernului informaţii despre sursele de finanţare pentru lucrările care se desfăşoară în acest moment. „În plus, am dori să aflăm care este planul anticriză actualizat după negocierile privind împrumutul de la Fondul Monetar Inter na ţional”, explică Plosceanu. După ce dina mica sectorului de con strucţii a scă zut, în condiţiile reducerii creditărilor pentru dezvoltatori, antreprenorii sperau ca salva rea să vină odată cu investiţiile în proiectele de infra struc tură.