Austria, revoluție financiară în UE. Dreptul la bani reali, înscris în Constituție

Plata cu bani lichizi este lege în restaurantele austriece, la fel ca „Schnitzel” sau „Apfelstrudel”. Numerarul rezistă într-una dintre cele mai prospere economii din Europa, care îl vede chiar ca un drept constituțional.

În epoca monezilor virtuale și a plății via smartphone, proiectul austriecilor poate părea anacronic: stipularea în Constituție a dreptului de a plăti cu cash.

Însă propunerea a venit luna aceasta din partea partidului conservator OPV al fostului cancelar Sebastian Kurz, aflat în campanie pentru realegerea sa la legislativele de luna viitoare, scrie AFP. „A putea folosi bani lichizi este o condiție de bază a unei existențe autonome”, a lansat Kurz.

Departe de a fi primită cu scepticism, propunerea sa a dat ocazia partidului de extremă dreapta FPÖ, care a condus cu ÖVP până în mai, să reamintească că a fost primul care a introdus un amendament constituțional pentru a proteja plata în numerar.

Cumperi alcool, cardul te pârăște

În Viena, capitală și destinație turistică mult frecventată, numeroase magazine, cafenele și restaurante refuză plata cu cardul.

„Banii lichizi sunt mai buni decât cardul”, spun proprietarii restaurantelor, mai ales că „nu lasă urme”.

Potrivit profesorului de drept finaniar Werner Dorald, austriecii sunt „foarte atașați” de protecția vieții lor private.

„Dacă sunt la cumpărături și se înregistrează exact (via plata prin card) cantitatea de alcool pe care am cumpărat-o, este o ingerință în sfera vieții mele private”, estimează acest profesor emerit de la Universitatea din Viena. Potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană, 67% din valoarea totală a cumpărărilor de la punctele de vânzare în Austria în 2016 a fost în numerar, comparativ cu 27% în Olanda. Chiar în Germania, altă țară unde cash face legea, acest procent nu era decât de 55%.

Fără numerar nu suntem liberi

Specialistul în psihologie economică, profesorul universitat Erich Kirchler, estimează că austriecii, dar și germanii, având experiența regimurilor autoritate, sunt mai conștienți de amenințarea reprezentată de stat atunci când devine atotputernic.

„În astfel de circumstanțe, eficiența instituțiilor publice devine un pericol”, spune el. Teoria este împărtășită și de Philipp Klos, proprietarul unei cafenele dintr-un cartier central din Viena. Militant pentru cash, el vede în numerar o condiție esențială a „libertății sale”. În meniurile cafenelei sale, un paragraf este dedicat apărării banilor lichizi: „Fără numerar, devenim total vulnerabili. Un stat totalitar ar avea o putere nelimitată asupra noastră”, se arată în paragraful respectiv.

 

Șilingi sub saltea

Conform unui sondaj recent realizat de ING în 13 țări europene, precum și în Australia și în SUA, austriecii au fost cei mai reticenți în abandonarea plăților în numerar.

Această perspectivă a fost considerată acceptabilă de doar 10% dintre aceștia, comparativ cu o medie de 22% din celelalte țări europene chestionate. O altă dovadă a acestui atașament față de biletele de bancă: la aproape 18 ani de la introducerea monedei euro, mulți austrieci continuă să descopere acasă șilingii, vechea monedă națională.

Austria face parte dintr-o mână de state din zona euro care continuă să schimbe șilingi în euro. Până în acest an, un autobuz al Băncii Centrale Naționale a circulat chiar toată vara pentru a oferi acest serviciu de schimb. În acest an au fost colectate aproape 19 milioane de șilingi (1,38 milioane de euro).