Dincolo de instabilitatea bursieră din întreaga lume, un alt important semn al crizei economice este scăderea preţului la petrol. În alte circumstanţe, vestea ar putea părea una bună, dar acum nu este deloc aşa. Cel mai grav afectaţi sunt însă cei care aprovizionează lumea cu "aur negru".

Cererea de petrol a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar preţul barilului a coborât sub pragul de 50 de dolari. În iulie 2008, acelaţi baril se vinde de trei ori mai scump.

Rusia îşi aminteşte de momentul 1998

În urma cu 10 ani, scăderea bruscă a preţului petrolului a dus la o criză de proporţii. Acum, scenariul s-ar putea repeta. Mai mult, credibilitatea Moscovei a fost serios "avariată" de conflictul cu Georgia de la sfârşitul verii. Aceste două elementele ar putea duce la scăderea bruscă şi în mare parte necontrolabilă a monedei naţionale, rubla, şi apoi la scăderea nivelului de trai.

Într-o conferinţă de presă susţinută ieri, premierul Vladimir Putin a ţinut să sublinieze că "economia rusă este încă una robustă", dar a admis că scăderea halucinantă a preţului petrolului este un punct sensibil şi îngrijorător. "Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca dezastrele din anii trecuţi să nu se repete", a adăugat Putin.

Primele efecte se simt deja.Din luna mai, bursele ruseşti au scăzut cu circa 75%, iar banca centrală a cheltuit peste 55 de miliarde de euro pentru a susţine moneda naţională.

"Dacă Guvernul va continua să susţină rubla, dacă preţul petrolului va scădea în continuare şi economia va "încetini", ne aşteaptă o criză de proporţii" a declarat şeful unei agenţii de brokeraj din Moscova.

Inflaţie de 30% în Iran

Iranul este al doilea furnizor de petrol al lumii şi deja înregistrează pierderi estimate la şapte miliarde de dolari. Petrolul asigură 80% din bugetul statului, iar scăderea acestuia a adus imediat rezultate negre în economie. Cel mai semnificativ şi alarmant este nivelul inflaţiei, care a atins un nivel-record de 30%.

Se pare că vina aparţine guvernului de la Teheran, care a administrat greşit un fond de zile negre, special gândit pentru perioadele de scădere a preţului petrolului.

Calculele indică o realitate sumbră: pentru a-şi reveni, Iranul ar trebui să vândă petrol cu minim 95 de dolari barilul, ceea ce este de domeniul incredibilului, cel puţin pentru moment.

Venezuela, ridicată şi îngropată de petrol

Petrolul asigură 95% din bugetul venezuelean. Mereu, o scădere bruscă a petrolului a dus la crize crunte la Caracas.

Statul condus de Hugo Chavez are deja o inflaţie alarmantă, care în noiembrie a atins nivelul de 36%. Se vorbeşte intens de o rezervă naţională de 40 de miliarde de dolari, dar nimic nu este sigur în acest sens.

Primul semn al instabilităţii economice a fost amânarea construcţiei unei rafinării în Nicaragua, care ar fi costat peste patru miliarde de dolari. Specialiştii estimează cp Chavez va trebui să renunţe chiar la celebrele sale programe sociale şi la operaţiunile de înarmare.

Arabia Saudită trebuie doar să aibă grijă

Pentru cel mai mare furnizor al lumii, scăderea preţului petrolului nu este încă alarmantă, deşi bursele înregistrează scăderi foarte mari.

Într-o ţară fără alegeri, parlament şi taxe, o eventuală criză ar putea duce doar la o scăderea a veniturilor celor şi aşa foarte bogaţi. Singura măsură pe care saudiţii se pare că o vor lua în faţa crizei este recalcularea ambiţioaselor proiecte pe termen lung, prin reducerea finanţării pentru acestea.

Optimiştii chiar au o viziune interesantă asupra crizei, una vizibilă chiar şi în lumea saudită. Potrivit acestora, este o ocazie perfectă pentru cosmopolitul Dubai de a-şi regăsi identitatea naţională, după ani de zile în care a fost ţinta preferată a miliardarilor lumii.

Kuweit, statul care deţine circa 10% din rezervele de petrol ale lumii, se pare că va avea parte de primul bilanţ negativ din ultimii 10 ani.

Surse: Reuters, Finacial Times, The Guardian, Wikipedia