Zece cetăţeni români şi străini au fost trimişi în judecată într-un nou dosar legat de braconajul arheologic din Munţii Orăştiei.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba au trimis în judecată, săptămâna aceasta, zece persoane, cetăţeni români şi străini, sub acuzaţia că ar fi participat la traficarea brăţărilor dacice sustrase în perioada 2000-2001 de la Sarmizegetusa Regia.
Dosarul „Aurul Dacic II“ are legătură directă cu dosarul „Aurul Dacic“, în care „gruparea Ceia“ a fost trimisă în judecată în octombrie 2005 pentru că a sustras şi vândut unor colecţionari străini 15 brăţări dacice. Reţea internaţională de traficanţi Iniţial, în dosarul „Aurul Dacic II“, procurorii au învinuit 67 de persoane, majoritatea români. Printre inculpaţi se regăsesc însă şi cetăţeni sârbi, italieni, turci, olandezi şi americani deoarece noul dosar a urmărit reţelele internaţionale prin care au fost traficate brăţările de la Sarmizegetusa Regia. În final, procurorii au propus ca 30 de învinuiţi să fie cercetaţi într-un al treilea dosar referitor la braconajul arheologic, iar în cazul altor 27 de persoane s-a dispus neînceperea urmăririi penale, mulţi dintre ei devenind martori în dosarul „Aurul Dacic II“. Astfel, doar 10 persoane au fost trimise în judecată în urma rechizitoriului întocmit la începutul săptămânii de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba. Un român şi un sârb, liderii grupării Potrivit rechizitoriului din dosarul „Aurul Dacic ll“, liderul noului grup ar fi Horia Camil Radu, un colecţionar amator de monede din Cluj-Napoca. Bărbatul are atât cetăţenie română, cât şi cetăţenie britanică. Anchetatorii susţin că Horia Camil Radu a început să caute comorile dacice după ce, în luna august 1996, nişte „căutători de comori“ au găsit 3.000 de monede din aur lângă vechea capitală dacică. Horia Camil Radu mai este acuzat şi că ar fi participat la traficarea a patru dintre cele 15 brăţări sustrase de „gruparea Ceia“.
Cel de-al doilea lider al noii grupări ar fi Ljubisa Ilic, cetăţean sârb, care a făcut legătura dintre căutătorii de comori şi „cartelul sârb“ al traficanţilor de obiecte de patrimoniu. De altfel, aceasta era şi filiera prin care o parte dintre brăţările dacice şi monedele de aur şi argint găsite în Munţii Orăştiei au ajuns în străinătate.
Printre cei zece inculpaţi din noul dosar se numără şi „Rudel“, Daniel Sorin Jurcă, un controversat om de afaceri din Deva, trei poliţişti din Hunedoara, doi lucrători silvici şi un custode al muzeului de la Sarmizegetusa Romană (situat la 60 de kilometri de capitala dacică - n.r.). În noul dosar privind braconajul arheologic, procurorii au stabilit o pagubă totală de aproximativ 200.000 de euro, reprezentând valoarea a 200 de monede de aur şi 500 de monede de argint rămase nerecuperate.
Pe parcursul cercetărilor, anchetatorii spun că au reuşit să recupereze bunuri de patrimoniu în valoare de peste 70.000 de euro. Până acum, statul a recuperat 9 dintre cele 15 brăţări dacice, pentru care a plătit 3,1 milioane de euro colecţionarilor la care au fost găsite, majoritatea acestora declarând că nu ştiau că e vorba de obiecte furate. Ministerul Culturii a estimat valoarea totală a celor 15 brăţări la 6,5 milioane de euro. DOSARUL, ÎNCĂ DESCHIS Brăţările dacice au fost scoase din ţară prin Serbia În mai 2005, 13 persoane din Deva au fost reţinute sub acuzaţia că ar fi traficat 15 brăţări dacice din aur găsite la 800 de metri de incinta sacră de la Sarmizegetusa Regia. Cei 13 au fost trimişi în judecată în octombrie 2005, iar procesul este încă pe rol la Tribunalul Hunedoara. Procurorii au continuat cercetările pentru a determina filierele pe care brăţările au ajuns la colecţionari din New York, München, Bruxelles sau Paris. Ei au ajuns la concluzia că cele mai multe au trecut prin Serbia, unde s-a dezvoltat o puternică reţea de trafic cu obiecte de patrimoniu, iar altele au fost scoase din ţară de la Deva spre Bucureşti, apoi spre Germania, Belgia sau Franţa.