Metalul preţios a trecut de mult de perioada în care era folosit doar ca monedă de schimb. A devenit ingredient de lux în mâncare şi în cosmetică.
Aurul a devenit, în ultimii ani, un ingredient de lux în mâncare, în industria cosmetică şi în lumea modei. Iar obiectele poleite sau fabricate din acest metal nu mai reprezintă un etalon doar pentru cei bogaţi.
De altfel, la nivel mondial, cererea de aur a atins anul trecut un record pentru ultimul deceniu: 3.812 tone, în creştere cu 9% faţă de 2009, potrivit celui mai recent raport al organizaţiei World Gold Council (WGC). Iar pe lângă băncile centrale, care achiziţionează aur pentru a mări rezerva ţării, metalul preţios este utilizat de cosmeticeni, de producători de telefoane mobile, de aparate casnice şi de mobilă, dar şi în domeniul culinar. Două treimi din cantităţile de aur folosite în tehnologiile industriale s-au dus către produse electronice. Urmează producţia de fire, de semiconductoare şi medicina dentară. Cererea pentru industria electronică a crescut cu 16% faţă de 2009, la 287 de tone, dar sub valorile din 2008 (293 de tone).
Prin urmare, resursele de aur ale României i-ar putea asigura, în acest moment, un loc fruntaş la nivel internaţional. Doar prin exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană, ţara noastră ar putea produce, anual, peste 15 tone de aur, ceea ce ne-ar plasa pe primul loc în Europa. Şi, având în vedere nenumăratele utilizări ale acestui metal, România ar putea deveni un furnizor important pentru multe industrii.
Mască de înfrumuseţare cu foiţă de aur de 24 k
Deşi toate produsele care conţin aur sunt scumpe, piaţa acestora prinde teren de la un an la altul.
Tratament de lux - care permite penetrarea aurului în piele, oferindu-i acesteia supleţe şi o fineţe aparte - masca de înfrumuseţare cu foiţă de aur de 24k se poate aplica în câteva saloane din România. Mai mult, aurul există şi în creme, în farduri ori sub formă de ser.
"Cercetările au arătat că aurul nu are doar proprietăţi antibacteriene, ci şi antioxidante. Astfel, procesul de îmbătrânire a pielii este încetinit, iar aceasta devine mai strălucitoare prin faptul că toxinele sunt mai bine eliminate. Aurul e antialergenic şi calmează tenul, având proprietăţi asemănătoare cu apa termală", a explicat pentru EVZ expertul centrului de slăbit şi înfrumuseţare Silhouette, care oferă tratamente de înfrumuseţare pe bază de aur.
Evoluţia cererii aurului a avut însă la bază creşterea cererii de bijuterii, expansiunea pieţelor asiatice şi tendinţa băncilor centrale de a cumpăra aur, susţin economiştii. Din punctul de vedere al destinaţiei acestui metal, 2.060 de tone au fost folosite pentru bijuterii (creştere de 17% faţă de 2009), 420 de tone în industrie, cu 12% în plus faţă de 2009, şi 1.333 de tone în investiţii, se arată în raportul WGC. La rândul lor, românii cum pără bijuterii pentru că le consideră, în mod tradiţional, o investiţie sigură, care nu se depreciază în timp, potrivit experţilor din domeniu.
Orez sau ciocolată aurită
În plus, metalul preţios a ajuns să fie şi ingerat. Bucătarii restaurantelor de lux prepară orez cu foiţă de aur, tort cu aur, dar şi alte mâncăruri considerate delicatese, precum sushi şi şniţel în foiţă de aur. Mai mult, pe piaţă au apărut ciocolata, bomboanele şi trufele cu aur.
Fie că vorbim despre ciocolată cu aur, bijuterii sau măşti cosmetice, acestea reprezintă doar o parte din multiplele utilizări ale aurului. Metalul mai este folosit în industria aeronautică şi în medicină. "Cercetările au arătat că aurul nu are doar proprietăţi antibacteriene, ci şi antioxidante." EXPERT, centrul de slăbit şi înfrumuseţare Silhouette
DEZBATERE
EVZ spune povestea muntelui de aur
Editura Evenimentul şi Capital spune povestea muntelui de aur. Publicaţia noastră a lansat o serie de dezbateri despre cum ar trebui exploatat aurul din Munţii Apuseni şi despre condiţiile în care extracţia bogăţiei din subsolul României se poate face fără a leza zona, vieţile locuitorilor şi, nu în ultimul rând, mediul. Iar pe www.evz.ro poate fi urmărit întregul film al dezbaterilor. Practic, încercăm să stabilim negru pe alb efectele economice, sociale şi ecologice ale unui astfel de proiect minier.
- "Evenimentul zilei" îţi spune Povestea Muntelui de Aur al României
- Preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale: "Statul nu mai are bani să sape după aur"
- "Aurul românesc, la fel de bun ca şi cel african"
- "Minele bogate" au nevoie de patru miliarde de euro