Schimbarile de clima produc efectul "Fat-Frumos": plantele cresc intr-un an cat in doi.
Liliecii au inflorit la Timisoara pentru a doua oara, iar in satele din jur au dat din nou in floare castanii, magnoliile si merii din livezi. Cauza: schimbarile de clima din acest an.
E mijlocul lunii septembrie si pomii din curtile si de pe strazile din Timis au dat in floare. Copaci care, in mod normal, infloresc o data pe an, in primele luni ale anului, si-au umplut coroanele de flori, in plina toamna. La Becicherecu Mic, sat aflat la 15 kilometri de Timisoara, toti castanii din centrul localitatii au inflorit. Satenii din satul Latunas (comuna Jamu Mare) s-au trezit cu merii infloriti, iar in Timisoara au dat in floare tufele de liliac si plantele ornamentale care trebuiau deja sa se usuce.
Anul viitor, plantele vor fi afectate de oboseala
Din batrani se spune ca, daca se intampla una ca asta, urmeaza o toamna lunga. „Daca pomii infloresc, vine toamna tarziu si daca tuna dupa-amiaza pana in 21 septembrie, iarna va veni greu”, relateaza Marioara Vesnu, pensionara, citand un calendar „stramosesc”, vechi de 100 de ani.
Specialistii spun, insa, ca avem de-a face cu cazuri anacronice, iar efectele negative ale celei de-a doua infloriri le vom simti incepand de anul viitor. Potrivit profesorului Radu Sumalan, specialist in Fiziologie vegetala la Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului, cea de-a doua inflorire a pomilor este cauzata strict de incalzirea globala, fenomen care anul acesta, mai mult ca anii trecuti, s-a facut serios simtit si la noi.
„Ca sa infloreasca a doua oara intr-un an, plantele au nevoie de o perioada de repaos, pe care au trait-o in timpul verii, cand au fost zilele caniculare, si de seceta maxima. Ulterior, in toamna, mugurii floriferi ai copacilor au dat de umiditate, incepand precipitatiile si, favorizati si de temperaturi potrivite, au crescut si au aparut florile. Daca toate decurg normal, in primavara ciclul se va repeta”, explica profesorul Sumalan.
El atrage atentia ca plantele de la noi nu sunt pregatite sa traiasca „efectul Fat-Frumos”, si anume sa consume intr-un an doua cicluri de viata, astfel ca ele vor obosi si, in anul care vine, vor avea inflorescente reduse cu o treime, ceea ce inseamna, automat, o recolta mai mica.
„Nu credem ca vor fi efecte distructive, insa in mod cert plantele vor fi afectate de oboseala, anul viitor, in primavara, vor face cu 20-30 la suta mai putine flori si, logic, cu tot atat mai putine fructe. Vom avea probleme daca vine brusc iarna: atata vreme cat copacii incep un nou ciclu, sunt in floare, poate si fructifica, ei nu mai inmagazineaza suficiente zaharuri, astfel ca pot fi prinsi de inghet”, a mai precizat profesorul de la USAB.
Plante mediteraneene In noile conditii climaterice, agricultorii banateni sunt sfatuiti inca de pe acum de specialistii agronomi sa se orienteze spre plante mediteraneene. „Avand in vedere ca pana in 2030 vom avea clima mediteraneeana in tara noastra, sfatul nostru e ca oamenii sa se orienteze spre asemenea plante”, afirma Sumalan. In Banat, ar putea aparea culturi de kiwi, portocali si mandarini.
Specialistul de la USAB mai spune ca si in ceea ce priveste plantele ornamentale recomandarea este sa se importe din ce in ce mai mult din zonele calde, precum cea a Mediteranei, si nu din Olanda, cum se facea pana acum, pe considerentul ca primele au toate sansele sa creasca armonios in zona noastra, din ce in ce mai calda.
ANORMALITATE
Gradinile au luat-o razna
In pietele Timisoarei, taranii se plang ca vara aceasta numai sezon nu a fost. „Toate au crescut aiurea in gradina; rosiile au aparut mai devreme, s-au trecut mai repede, n-au prins acelasi gust.
La fel cu ardeii, cu morcovii. La fel in livezi”, spune Tiberiu Marant, un satean care vinde legume si zarzavaturi in piata Iosefin. Clientii pietei stiu ca anul acesta sezonul lubenitelor a inceput mai devreme si s-a incheiat rapid, iar fructele aproape ca nu au putut fi savurate: ciresele au „trecut” intr-o saptamana etc.
Explicatia o da directorul Directiei Generale pentru Agricultura Timis, Paul Parsan: „Ca sa fructifice si ca sa li se coaca fructele, plantele au nevoie sa faca o suma de grade de temperatura. Din cauza incalzirii climei si-au acumulat suma de grade mai repede, s-au copt mai repede si, firesc, au trecut, au murit inainte ca sezonul lor traditional sa fie incheiat”. Seful DGAIA mai adauga ca decalajul a fost cu circa trei saptamani, in avans.