Este doar o grămadă de corali. Însă atolul Pratas, situat între Taiwan și China, a fost declarat „zonă periculoasă”, în timp ce avioanele de luptă străbat cerul.
Beijingul arată un interes enorm pentru atolul izolat Patras (cunoscut și sub numele de Tungsha sau Dongsha) – unul dintre puținele avanposturi ale Taiwanului în Marea Chinei.
Actuala campanie a Beijingului, de a testa capacitatea de apărare aeriană a Taiwanului pare să fi intrat într-o rutină, în ultimele săptămâni, arată o analiză a News.com.au.
Depășirile provocatoare ale Liniei Mediane dintre cele două țări sunt rare, dar importate. În schimb, izolarea grămezii de corali pare să fi devenit unul dintre obiectivele cele mai importante ale acțiunilor chineze, scrie analistul Jamie Seidel.
Forțele aeriene comuniste au efectuat peste 225 de raiduri în auto-declarata Zonă de Identificare a Apărării Aeriene a Taiwanului.
Pirații comunști ai aerului
Apoi, săptămâna trecută, încercarea Taiwanului de a trimite un avion civil în misiune regulată de aprovizionare pe insulă a fost interzisă de controlul traficului aerian din Hong Kong.
Atolul Patras este o „zonă periculoasă”, a declarat Departamentul de Aviație Civilă din Hong Kong. „Zona periculoasă” este în vigoare până la noi ordine.”
Acum, portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan și-a făcut din nou prezența în Marea Chinei de Sud – a treia oară până acum, anul acesta.
Atolul Patras se află situat la circa 440 de kilometri de orașul cel mai sudic al Taiwanului și la 340 de kilometri de Hong Kong.
Însă poziționarea sa la întâlnirea Strâmtorii Taiwanului cu Strâmtoarea Luzon (dintre Taiwan și Filipine) îi conferă o semnificativă importanță strategică. Deoarece, explică Jamie Seidel, stă în calea forțelor Chinei comuniste cantonate în baza de pe insula Hainan și pe coasta sudică a Chinei la Pacific și Marea Chinei.
Ziarul South China Morning Post din Hong Kong, care se supune acum legilor stricte de securitate națională ale Beijingului, a relatat că noi baze de rachete DF-17 au fost amplasate pe coasta Chinei, în provinciile Guangdong, Fujian și Zhejiang.
„Mărimea unora dintre bazele de rachete din teatrele de comandă din Est și Sud s-au dublat în ultimii ani, arătând că Armata Populară de Eliberare și accelerează pregătirile pentru un război vizând Taiwanul”, spune Andrei Chang, editor la Kanwa Defence Review.
Iar Corpul de Pușcași marini nou creat al Chinei a fost încartiruit în orașul Chaozhou, la doar 328 de kilometri de insulă.
Atolul Pratas este păzit de circa 200 de membri ai Gărzii de Coasă a Taiwanului și personal al Marinei.
Insula de corali este una din puținele din Marea Chinei de Sud care a scăpat până acum campaniei Beijingului de construire de fortărețe artificiale.
Punctul de fugă
Apropierea sa de Hong Kong face atolul Pratas o cale potențială de fugă pentru militanții pro-democrație, care încearcă să scape de represaliile Partidului Comunist, arată analiza citată.
Un astfel de incident a implicat salvarea a cinci persoane care încercau să ajungă pe insulă, de către garda de coastă taiwaneză, în iulie.
Alte douăsprezece nu au fost atât de norocoase și au fost arestate de autoritățile comuniste, încercând să fugă în aceeași direcție, în august.
De atunci, Beijingul a luat măsuri pentru a reprima astfel de tentative de a scăpa de noua lege a securității naționale, care declară orice disidență în Hong Kong drept insurecție.
China supraveghează activ insula și apele care o înconjoară. Majoritatea intruziunilor aeriene au fost comise de avioane de supraveghere, inclusiv din cele concepute pentru roluri anti-submarin și război electronic.
Însă navele miliției chineze a pescuitului sunt și ele active în regiune.
Portavionul chinez Liaoning și grupul său de nave de escortă a trecut prin apropierea atolului, în luna mai.
În iunie, vasul de supraveghere al Administrației Oceanice a Chinei, Hai Yang Di Zhi 9, a executat o observare la mare adâncime în sudul atolului.
O misiune asemănătoare avusese loc anul trecut, cartografiind zona de nord și de est.
Toate acestea fac parte dintr-o campanie de presiuni asupra regimului președintei alese democratic a Taiwanului, Tsai Ing-wen, pentru a o împinge către o relație mai docilă față de Beijing.
Însă Taiwanul a decis în replică să trimită mai multe aeronave pentru a patrula zona și să desfășoare sisteme suplimentare radar și de rachete antiaeriene.