Olly Steeds cercetează marile enigme ale omenirii, într-o nouă emisiune Discovery World.

Jurnalistul englez Olly Steeds (35 de ani), considerat unul dintre cei mai influenţi exploratori din generaţia sa, prezintă un nou program de investigaţii, „Mistere rezolvate cu Olly Steeds”, difuzat în fiecare miercuri, de la ora 21.05, pe Discovery World.

Documentarul studiază unele dintre cele mai mari mistere de pe planetă, de la rămăşiţele Atlantidei până la vârfurile necercetate ale Anzilor. Stabilirea locului unde şi-au ascuns naziştii aurul sau căutarea Chivotului Legii sunt alte câteva mistere pe care Steeds le prezintă telespectatorilor.

EVZ: Tu i-ai abordat pe cei de la Discovery sau Discovery a venit la tine? Olly Steeds: A fost un fel de comunicare în ambele sensuri. Eu am trăit alături de indigeni, prin diverse părţi ale lumii, în Noua Guinee şi în Amazon, şi eram dornic să încerc să fac ceva nou. Dintotdeauna m-au fascinat marile mistere străvechi, aşa încât totul s-a potrivit perfect.

Am stabilit mai întâi o listă cu unele dintre cele mai mari mistere pe care le puteam investiga din perspectivă jurnalistică şi am găsit o modalitate de a spune ace ste poveşti - sperăm că într -un mod original şi interesant.

Mii de oameni au încercat să rezolve unele dintre aceste mistere, de sute de ani. Ce noi informaţii sau ce puncte de vedere noi aduce programul vostru? Eu privesc lucrurile din perspectivă jurnalistică şi încerc să dau de capătul acestor mistere, dintre care multe se leagă de credinţă, dacă discutăm despre Atlantida. Cu fiecare poveste încerc să străpung mai multe straturi de mit şi mister, ca să găsesc în final miezul de adevăr. Pe parcurs discut cu experţii, fiindcă - evident - eu nu sunt expert în toate aceste subiecte.

De exemplu, El Dorado, oraşul pierdut al aurului, este un subiect pe care îl studiez de ani buni. Eram foarte dornic să explorez o parte din sistemul de comunicaţii incaş, reţeaua lor de drumuri, să văd dacă ne pot oferi noi indicii. Chiar ne-au oferit - am găsit o nouă parte a drumului care merge către vârfurile Anzilor. Asta a fost o nouă descoperire pe care am făcut-o.

Altfel, cred că în mare parte este o chestiune de interpretare a istoriei. În cazul Chivotului Legii, am fost să ne întâlnim cu nişte contrabandişti care făceau trafic cu obiecte de artă antice.

Am şi reconstruit un Chivot, ca să vedem dacă era realmente posibil să trecem cu el prin tunelurile de sub Ierusalim. Toate aceste noutăţi ne-au ajutat să testăm diferite idei, să vedem dacă există credibilitate în aceste mituri şi mistere.

La ce proiect lucrezi acum? Ce mister vrei să dezvălui? În această serie abordăm opt mari mistere, printre care legenda lui Robin Hood. Acesta a fost cel mai recent mister pe care l-am studiat, ca să vedem ce dovezi există asupra existenţei unui Robin Hood real - şi cum ar fi trăit cineva ca haiduc în Evul Mediu.

Asta ne-a permis să înţelegem contextul istoric al legendei, dar şi să încercăm să înţelegem şi locul ei în lumea modernă, fiindcă legenda lui Robin Hood a supravieţuit timp de 700 ani.

Ce diferenţe ai constatat între a studia şi a descoperi istoria? Istoria înseamnă să poţi să iei ideile pe care le citeşti în cărţi şi să te întâlneşti cu experţii în domeniu. Înseamnă să testezi efectiv aceste teorii - şi eu am testat fizic dacă a fost posibil, de pildă, să fie scos Chivotul din Ierusalim. Cum au reuşit ? În loc să mă mulţumesc doar să scriu despre asta, am refăcut efectiv Chivotul şi l-am cărat prin tuneluri.

Am verificat data la care a fost distrus Templul lui Solomon şi a dispărut Chivotul, ca să vedem dacă ar fi putut cineva să fugă atunci cu el. Facem tot ce putem pentru a trece dincolo de simplul studiu al subiectului. E o călătorie de descoperire.

LA HOTARELE CUNOAŞTERII

Neobosit în căutarea aventurii

De unde vine această dorinţă de aventură ? Nu te-ai temut nici odată pentru viaţa ta? Ba da, chiar destul de mult în timpul filmărilor pentru această serie. Cred că, dacă eşti aventurier, în multe privinţe trebuie să fii incompetent - ceea ce e un mod ciudat de a prezenta lucrurile, fiindcă, de fapt, cu cât sunt mai mari greşelile pe care le faci, cu atât mai mari devin aventurile.

La Nazca, de pildă, am decis că, pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă în prezent, trebuia să mă întâlnesc cu jefuitorii de mor minte, oameni care fac ceva profund ilegal şi sunt destul de disperaţi. Am mers în Cisiordania sub acoperire. De multe ori m-am temut pentru viaţa mea.

În Guyana Franceză am rămas în largul mării şi mi s-a părut înfricoşător. Când am filmat pe Insula Diavolului, episodul cu evadarea - care apare în povestea lui Papillion – m-au lăsat pe plută. Aveam două bărci şi oamenii s-au încurcat. În final, am rămas pe o plută micuţă, plutind în derivă în larg, timp de câteva ore bune, până când şiau dat seama de greşeală. Era o porţiune de ocean plină de rechini. Când am ajuns prima dată în spital, scuipam sânge. Asta a fost după scufundarea în căutarea Atlantidei.

Ce alte mistere ţi-ai dori să rezolvi? Incidentul de la Cernobâl. Mai sunt încă multe lucruri pe care nu le-am aflat despre ce s-a întâmplat acolo. La fel cum nu ştim ce se întâmplă în Republica Democrată Congo, cu exploatarea mineralelor şi resurselor. Asta e o altă poveste, care s-ar putea lega de călătoriile lui Livingston şi Stanley şi de istoria antică a acelor locuri.

Zona Pacificului m-a fascinat dintotdeauna şi sper că vom putea ajunge şi acolo, ca să studiem primele călătorii de explorare ale micronezienilor şi polinezienilor.

Eşti fondatorul organizaţiei nonprofit iNOMAD...Principalul nostru centru de interes acum este Digital Explorer. iNOMAD este, într-un fel, nava-mamă. Dar acum avem diverse proiecte la care lucrăm. La jumătatea lui mai vom lansa Academy of Exploration, proiect unde se întâlnesc lumea explorării şi lumea educaţiei, pentru ca acest schimb de informaţii să se poată produce.

Avem exploratori, oameni de ştiinţă, expediţionari care ajung la frontierele ştiinţei, iar noi suntem mândri că le putem oferi acestor oameni acces în şcoli din Anglia şi din toată lumea.