Comunicat de presă: Bunăstarea și astronomia au multe elemente în comun, cel puțin la noi.

Fenomenele celeste intră  în atenția publică la anumite intervale de timp – o eclipsă, o cometă, o ploaie de stele – la fel cum emulația privind soarta poporului și nivelul său de trai ocupă firmamentul periodic, în anii electorali.

Altă similitudine – se operează cu concepte care par destul de clare, dar și legile care guvernează mișcarea corpurilor cerești și cele care ne afectează buzunarele au complexități, subtilități, lacune și alte dichisuri care fac prognozele dificile și foarte incerte. Ce știm sigur, e că aparent avem mai mulți bani, care valorează mai puțin și că, ducând paralela mai departe, taxele și impozitele sunt absorbite de gaura neagră a bugetului de stat.

Cu un deficit bugetar de 48,2% din PIB (conform Eurostat), într-un context internațional alarmant, din toate punctele de vedere: economic, militar, social, de mediu și cu perspectiva accentuării gradului de îndatorare cu 70% până în 2028 , este evident că evoluția, pe aceleași coordonate, e pe un curs de coliziune financiară.

Ce-i de făcut? Abordarea simplistă „Scapă cine poate”, cu șanse de succes pentru un număr mic de persoane, se traduce într-un faliment moral al nostru, ca popor, și un faliment instituțional.

In schimb, putem lucra împreună. Anul electoral este o adevărată fereastră de oportunitate pentru a seta prioritățile perioadei următoare, cu condiția unui dialog onest, ancorat în realitate.

Rațiunea de a fi a unui stat este, sau ar trebui să fie, bunăstarea cetățenilor săi. De la această premisă, asumată de toți participanții la viața cetății, ar trebui să pornească analiza. Pe ce dăm banii ? Este evident că România își va menține caracterul de stat social. Însă grija pe care o are față de cetățeni nu trebuie să fie în antiteză cu eficiența.

Să luăm exemplul utilităților publice – apă, canalizare, salubritate, termoficare etc. Cum nu există la modul real o alternativă , clientul final e constrâns să plătească aceste servicii, eventual încercând să facă economii, printr-o utilizare mai judicioasă, în timp ce prestatorul, de regulă operator public, nu are presiunea reducerii costurilor sau a încadrării în niște parametri concurențiali. De aici, servicii de calitate variabilă, infrastructuri învechite, pierderi și altele.

Soluția, revenind la ciclicitatea fenomenelor, remarcată la începutul articolului, e una recurentă în discursul public – parteneriatul public-privat.

Însă această formulă nu trebuie investită cu calități magice, cum s-a întâmplat în 2018, când s-au propus proiecte de 15-20 miliarde de euro, în mare parte autostrăzi și spitale, sub formă de PPP, unde investiția era în sarcina partenerului privat.

Este îmbucurător faptul că legea privind parteneriatul public-privat a primit in ianuarie 2024 clarificari necesare, în sensul conturării unor mecanisme mai eficiente, prin eliminarea limitei de 25%  a investiției din partea partenerului public, și altele. La aceasta evoluție a contribuit, cu siguranță, dialogul cu societatea civilă si opinii din partea unor instituții și personalități cu experiență în analiza financiară, în reglementarea și practica PPP-urilor – Deloitte , AmCham, Academia de Științe Economice București, Camera de Comerț și Industrie a României , Banca Mondială, prin divizia International Finance Corporation (IFC) , Uniunea Națională a barourilor din România, societatea de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Vass Lawyers etc.

De exemplu, Deloitte afișează un optimism temperat si sanatos, considerând că se justifică abordarea prin PPP doar a proiectelor capabile să genereze profit, într-un orizont de timp rezonabil.

„Proiectele realizate în parteneriat public-privat în lumea largă sunt proiectele profitabile, doar acestea sunt atractive pentru investitorii privați, care din operarea lor ulterioară recuperează costul investiției plus un profit.”

Exemplele de succes, la nivel european, privind proiectele realizate prin PPP sunt cele care, pe lângă condiția profitabilității de mai sus, au beneficiat de un cadru legislativ și metodologic adecvat – suficient de flexibil pentru a lăsa loc inovației și soluțiilor noi, oferite de mediul privat, și în același timp pregătite cu atenție și fundamentate riguros, din punct de vedere economic. Evident, inovatia pomenita poarta si premizele raspunsului la preocuparile legate de schimbarile climatice, tehnologia potrivita fiind una dintre solutii.

Firesc, apare întrebarea – de ce să nu profite statul, adică noi, practic, de proiectele viabile, din punct de vedere economic? Pentru că investițiile trebuie finanțate, ceea ce, în prezent și cel puțin viitor imediat, înseamnă credite, care aduc, inevitabil, cheltuieli suplimentare. Preluarea investiției (integral sau într-o mare parte) de către partenerul privat va degreva statul de acest efort, permițând direcționarea banilor către obiective importante, dar neprofitabile economic (spitale, educație etc).

„PPP-urile combină abilitățile și resursele ambelor sectoare, public și privat, într-un mod inovator, împărțind riscurile și responsabilitățile. Prin aceasta, guvernele au posibilitatea de a beneficia de expertiza sectorului privat și, în schimb, se concentrează pe politici, organizare și reglementare prin delegarea operațiunilor de zi cu zi.

Pentru a realiza un parteneriat de succes, este esențial să se analizeze cu atenție obiectivele de dezvoltare pe termen lung, precum și alocarea riscurilor. În plus, cadrul legal trebuie să susțină în mod adecvat acest nou model de livrare a serviciilor și să poată controla și reglementa lucrările și serviciile prestate. Un acord PPP bine redactat va indica prevederile legilor în vigoare în țara în cauză, pe de o parte, și cele mai bune practici internaționale, pe de altă parte, pentru a determina cu precizie riscurile și responsabilitățile.” – se arată într-un studiu realizat de UNBR.

O analiză realizată din perspectivă economică, de către o echipă de cercetători de la ASE București, conchide că un proiect de parteneriat public-privat trebuie să genereze avantaje pentru operatorul economic care gestionează proiectul, pentru instituțiile publice partenere și pentru consumatorul final, care ar trebui să beneficieze de servicii îmbunătățite, la costuri sustenabile.

„Simbioza dintre entitățile private și cele publice va accelera procedurile de licențiere și autorizare, va îmbunătăți coordonarea între diferitele organizații administrative și va permite o comunicare transparentă și deschisă cu publicul și comunitățile locale. Un PPP performant trebuie analizat inclusiv din perspectiva utilizatorului final, atât în ceea ce privește conținutul serviciilor de care ar urma să beneficieze, prețul acestora (nominal, evoluția în timp și comparativ cu cel oferit de alți prestatori din țară), garanțiile contractuale oferite (timpi de intervenție, continuitate serviciu etc) cât și, la fel de important, percepția subiectivă a utilizatorului privind rolul său de partener în acest demers, și nu de client captiv. ”

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, la finalul anului 2022 s-a publicat un ghid privind contractul de parteneriat public-privat, Metodologie și Ghid pentru Evaluarea Eficienței economice a proiectelor de PPP .

Toate aceste inițiative demonstrează că se fac pași în direcția creării unui cadru legal și a unei metodologii de implementare care să faciliteze implementarea sustenabilă a proiectelor tip PPP.

Abordată prin optica win-win-win (operator economic, partener public, cetățean), cu responsabilitatea asumării unor schimbări și a unei discipline, de către fiecare dintre cele 3 părți ale ecuației, numeroase proiecte cu impact asupra bunăstării românilor nu ar mai fi la ani-lumină distanță, pentru a rămâne în spiritul metaforei de la început, ci ar prinde contur și s-ar transforma în realități într-un viitor apropiat. Iar fereastra de oportunitate e chiar acum.