„Aici ar putea fi intrarea în palatele subterane ale lui Zamolxis, zeul dac”. Este doar una dintre multele supoziţii care se perpetuează, de multă vreme, în ceea ce priveşte un anumit loc din România, încărcat de mister.
Încercările de găsire a comorii au dat greş până în prezent, oamenii locului fiind convinşi că la mijloc se află „un blestem cumplit”. De-a lungul timpului se pare că au intrat câteva persoane în tunelul care se spune că leagă satul de cetate. Peste toate, vine însă şi o altă „teorie”. Şi anume că un alt tunel ar lega cetatea şi satul de Basarabia, trecând pe sub Prut.
Val de pământ
Potrivit ziarullumina.ro, o echipă de arheologi ieşeni au săpat la această cetate în anul 1966, săpăturile fiind conduse de arheologul Adrian C. Florescu şi de muzeograful Gheorghe Melinte de la Huşi. Săpăturile din 1966 au atestat, pe partea vestică, „prezenţa resturilor de locuire în incinta cetăţii şi absenţa acestora în exterior”. În lucrarea dedicată săpăturilor de la Moşna, arheologul Adrian Florescu vorbeşte despre „recunoaşterile repetate efectuate aici în ultimii ani de Gh. Melinte, directorul Muzeului raional Huşi, şi de Al. Brătianu, profesor la şcoala din Moşna, care au dus la identificarea unor interesante resturi arheologice datate din secolele III-II î.Hr“. Cercetările arheologice nu au mai continuat din cauza lipsei fondurilor pe de o parte, iar, pe de altă parte, deoarece Gheorghe Melinte, şi-a pierdut viaţa, fiind ucis de un val de pământ care s-a prăbuşit peste el, după cum nota şi bzi.ro.(vezi mai jos reportajul filmat „Secretul comorii blestemate din comuna Moşna”).
Un beci adânc
După cum scria în studiul său din 1968 arheologul Adrian Florescu, cetatea se află la 3,5 kilometri de sat, pe o înălţime care asigură o bună vizibilitate, „zona răsăriteană a podişului central moldovenesc poate fi considerată ca un adevărat bastion natural, cu văi înguste şi adânci şi înălţimi care pot atinge şi 500 de metri, acoperite de codri seculari”.
Arheologii au calculat că zidul de protecţie al cetăţii, făcut de geţi, avea cel puţin 3 metri, iar unii experţi avansează chiar ideea că avea cel puţin 6 metri. În interiorul perimetrului protejat se aflau locuinţe. Săpăturile arheologice au scos la iveală obiecte casnice din ceramică şi arme. În interiorul cetatii se află ceva despre care se presupune că ar fi fost mormântul unei mari capetenii militare dace. Acolo, în interiorul mormântului, se presupune că s-ar afla comoara. În plus, se mai spune că uneori se arată oamenilor porţi mari cu lacat, care „marchează” intrarea în galerii subterane, care duc la locul în care se află comoara. Galeriile subterane fiind folosite în cazul în care cetatea ar fi fost atacată şi ocupată, iar prin ele dacii îşi salvau viaţa.
Poveştile legate de acest loc misterios sunt de neoprit, sătenii fiind de părere, printre altele, că în cetate se află „un beci adânc, care este încuiat cu un lacăt mare cât un ceaun chiar de către turcii care au ascuns acolo o comoară”. Tot turcii ar fi cei care blestemat comoara, iar „căutătorii comorii se rătăcesc, ei fiind duşi, de o forţă nevăzută, pe o cale rătăcită, iar unii dintre ei trezindu-se la câţiva kilometri distanţă”...
<iframe src="//www.youtube.com/embed/_W9UB5FDw9s" width="620" frameborder="0" height="418"></iframe> ARTICOLE POPULARE:
- Cum au dat-o în bară muncitorii. Construcţii ratate: scări către nicăieri, duş lângă transformatorul electric sau uşi total anapoda | GALERIE FOTO
- A făcut 145 operaţii estetice ca să fie versiunea umană a lui Ken, partenerul păpuşii Barbie | GALERIE FOTO / VIDEO
- TOP 15 Cele mai frumoase drumuri din lume | GALERIE FOTO
- Prinţul Harry se însoară? Presa britanică vorbeşte despre o iminentă logodnă regală | GALERIE FOTO
- Oameni bizari care fac lucruri uluitoare | GALERIE FOTO
- ”Vampa cu văl”, prințesă sau prostituată? Povestea unei femei foarte abile | GALERIE FOTO
- Cea mai veche PIRAMIDĂ din lume a fost descoperită în Crimeea | GALERIE FOTO / VIDEO
- Cele mai șocante chipuri de infractori | GALERIE FOTO