Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) atrage atenţia asupra necesităţii continuării reformelor din domeniul sănătăţii discutate pe parcursul anului 2015 cu reprezentanţii autorităţilor din domeniu. Doar aşa este posibilă implementarea unor soluţii constructive care să răspundă nevoilor sistemului de sănătate şi ale pacienţilor români, în condiţiile schimbărilor de la nivelul conducerii Ministerului Sănătății.
„Îl felicităm pe domnul Conf. Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu pentru numirea sa în funcţia de Ministru al Sănătăţii şi îi dorim succes în îndeplinirea noilor sale responsabilităţi. Îl asigurăm de toată susţinerea companiilor membre ARPIM, dat fiind faptul că avem un obiectiv comun: viaţa pacienţilor români. Este unul dintre cele mai importante portofolii ale Guvernului, în primul rând prin prisma faptului că deciziile luate pot influenţa direct şi imediat sănătatea românilor. Ne exprimăm disponibilitatea continuării dialogului cu conducerea Ministerului Sănătății pentru a găsi soluții acceptabile și echitabile pentru toate părțile implicate astfel încât accesul pacienţilor români la cele mai noi şi eficiente tratamente să fie posibil”, a declarat Călin Gălăşeanu, Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Producătorii internaţionali de medicamente subliniază câteva dintre problemele cu care se confruntă în acest moment şi care, în funcţie de cum vor fi abordate, pot avea un impact semnificativ nu doar asupra mediului de afaceri în care companiile îşi desfăşoară activitatea, ci şi la nivelul întregului sistem de sănătate românesc.
Membrii ARPIM atrag atenţia asupra necesității schimbării actualei metodologii a prețurilor cu un nou mecanism de calcul. Propunerea ARPIM în acest sens vizează media țărilor cu cele mai mici 5 prețuri din coşul de referință precum şi calcularea prețului în RON prin utilizarea unui curs de schimb mediu realizat. Un alt aspect asupra căruia membrii ARPIM atrag atenția se referă la Art. 81 din Ordinul MS nr. 703/2015 prin care ar urma ca preţul medicamentelor inovatoare să fie stabilit în funcţie de preţul de referinţă al medicamentelor generice echivalente.
„În contextul în care în România se aplică deja regula prețului minim european al medicamentelor de uz uman, stabilirea unui nou nivel minim care devine preţ de referinţă pentru alte state membre, expune pacienţii români la riscuri foarte mari. Disponibilitatea terapiilor inovatoare pe piaţa locală poate fi afectată şi poate duce chiar la dispariţia anumitor medicamente prin încurajarea comerţului paralel”, declară Călin Gălăşeanu, Preşedintele ARPIM.
Nu în ultimul rând, ARPIM consideră necesară instituirea unui cadru legislativ, previzibil și echitabil, care să garanteze continuitatea actualizării listei de medicamente compensate, respectiv accesul la inovaţie al pacienţilor români.
„Medicamentele noi salvează vieți: pot prelungi viața unor pacienți, pot îmbunătăți calitatea vieții acestora şi pot contribui la creşterea speranței de viață. Anul trecut au fost introduse aproximativ 40 de terapii de ultimă generație pe lista de medicamente compensate, dar de unele dintre acestea pacienţii nu beneficiază nici în prezent, întrucât nu au fost definitivate protocoalele terapeutice. Peste 100 de medicamente se află încă în aşteptare de la cea mai recentă actualizare din luna octombrie a acestui an când au fost introduse 13 noi terapii”, spune Călin Gălăşeanu, Preşedintele ARPIM.
„Suntem conştienţi de faptul că misiunea asumată de către domnul Conf. Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu este una foarte grea. Ne exprimăm disponibilitatea companiilor membre ARPIM pentru continuarea dialogului deschis cu autorităţile în vederea identificării soluţiilor la provocările cu care sistemul de sănătate se confruntă, astfel încât beneficiile să se reflecte în serviciile de calitate şi accesul pacienţilor români la tratamentele inovatoare”, adaugă Preşedintele ARPIM.
O altă temă pe care care companiile o readuc în discuţie este nivelul finanțării medicamentelor în România, aflat în prezent cu mult sub media Uniunii Europene. În acest context, membrii ARPIM reiterează principiului sustenabilităţii privind taxa clawback, precum si importanţa transparentizării mecanismului de calcul a acesteia. Introdusă în anul 2009 ca măsură temporară de sprijin acordat bugetului sănătăţii, taxa s-a transformat într-un instrument de acoperire constantă a deficitului bugetar.
„Prin plata acestei taxe, companiile membre ARPIM au preluat de la stat o parte din responsabilitatea asigurării tratamentelor pentru pacienţi. Companiile farmaceutice ajungând să trateze chiar şi 3 din 10 pacienţi români”, adaugă Călin Gălăşeanu, Preşedintele ARPIM.
În vederea echilibrării acestei situaţii în care taxa clawback a devenit o povară fiscală, membrii ARPIM subliniază necesitatea:
- actualizării bugetului aprobat trimestrial pentru medicamente utilizat în calculul taxei clawback (BaT), care nu a mai fost adus la zi din anul 2011;
eliminării adaosurilor comerciale de distribuție, a adaosurilor de farmacie, dar și a consumului de medicamente din spitale din baza de calcul a taxei clawback