Din ce în ce mai mult, premierul Victor Ponta se rupe de rolul legal şi normal de administrator trecător al intereselor contribuabilor români pentru a-şi asuma veleităţi de stăpân peste cetăţenii care-i asigură masă, casă şi audienţă la televizor.
La scurt timp după ce a devenit prim-ministru, în vara lui 2012, Victor Ponta anunţa un lucru de bun-simţ: “De acum încolo, nu vom mai vorbi despre Guvernul Boc, Guvernul Ungureanu sau Guvernul lui X, ci de Guvernul României” (citat aproximativ). N-au trecut nici două săptămâni de la această declaraţie şi Victor Ponta declama cu mare pompă, alături de Tăriceanu, la inaugurarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti: “Autostrada a fost începută de Guvernul Tăriceanu şi finalizată de Guvernul Ponta”. Când a pronunţat “Guvernul Ponta”, zâmbetul celebru al lui Victor Ponta luase o anvergură de 360 de grade.
De atunci şi tot mai mult, piepţii premierului s-au umflat de nu mai au loc nu numai pe ecranele televizoarelor, ci nici măcar în limitele costumului de premier. Victor Ponta este tot mai plin de sine, umbra sa mare acoperă tot mai multe zone unde nu are ce căuta, iar discursul său are accentele superioare ale unui vătaf faţă de iobagi.
Victor Ponta ştie acum mai bine decât oricine ce ar trebui să se întâmple în celelalte partide, cu deosebire în PNL. El şi-a rezolvat toate problemele cu penalii, baronii şi mârlanii soioşi de tipul Bunea Stancu din propriul partid, astfel încât este în măsură să dea indicaţii preţioase. “Cred că se va reface USL, doar dacă Crin Antonescu nu va fi președintele PNL”, a sunat deunăzi directiva premierului.
Cu proaspăta acciză pentru carburanţi, Victor Ponta ne-a indicat sfidător că ar trebui de fapt să ne bucurăm de ea, ca de o mare binefacere. Cei care sunt nervoşi că scot mai mulţi bani din buzunar chiar nu înţeleg ce se întâmplă, pentru că pe vremea lui Boc s-a scumpit benzina de două ori. „Fiţi fericiţi, ascultaţi-vă conducătorul pentru că el ştie mai bine ce este mai bine pentru voi”, este mesajul subliminal transmis de la Palatul Victoria.
Omul din fruntea Guvernului nu administrează resursele naţionale şi le distribuie în conformitate cu necesităţile, cum ar trebui să acţioneze un premier într-o ţară civilizată, ci el „dă”. „Intrăm în al patrulea an în care se dă ceva la pensie”, anunţa adineauri Victor Ponta. O fi venit el în biroul de premier cu fonduri de la partid de unde “dă” bani pentru pensii. De la cunoscutele “se dă pâine” şi “se dă carne” din perioada comunistă, de parcă oamenii erau vite date la furajat, iată că am ajuns acum la “se dau pensii”. Cetăţenii români nu primesc ce merită, ci li se dă, ca să ştie cui trebuie să fie recunoscători.
Am cunoscut întâmplător pe unul dintre membrii echipajului de pe avionul cu care se deplasează premierul în delegaţiile oficiale. Îl antipatizează profund pe Ponta. “Ne tratează ca pe nişte slugi”, a spus cu năduf.
După guvernarea lui Adrian Năstase, PSD a fost băgat într-o Opoziţie care a ţinut aproape opt ani. O guvernare mult mai eficientă economic decât cea a actualului premier. Cu un Ponta care vrea să fie Năstase la pătrat, dar pe fundalul unor măsuri impopulare, este lesne de imaginat cum sună viitorul PSD-ului.