Oferta drogurilor din România, o piață plasată de specialiștii domeniu în partea de jos a clasamentului european, este într-o continuă mișcare.
În fiecare an, Observatorul Român de Droguri și Toxocomanie (ORDT) în colaborare cu laboratorele Poliției depistează noi tipuri de stupefiante, dar și de amestecuri folosite de toxicomani pe post de drog.
Pentru ca lupta cu ”moartea albă” să fie cât de cât sub control, ofițerii antidrog își iau ajutoare de nădejde și din rândul preoților, al profesorilor, al medicilor, ba chiar și din cel al jurnaliștilor pe care îi antrenează să recunoască un drog, dar și simptomele unui toxicoman aflat sub influența stupefiantelor sau care este în sevraj. Totul se face ca la carte, în ședințe de pregătire în care se simulează situații reale și în care se folosește drog adevărat.
Anul acesta, chiar și în contextul unei acute crize medicalo-economice care a cuprins întreaga planetă din cauza pandemiei de COVID-19, piața drogurilor din România nu a dat înapoi nici măcar un pas.
Perioadele în care ”marfa” a fost ceva mai puțină și de proastă calitate, ”tăiată” cum se spune în limbajul traficanților - procentajul purității a coborât până la 8-10 procente -, au fost compensate cu creșteri de prețuri de până la 30 la sută. În plus, specialiștii din laboratoarele Poliției au constatat - în urma capturilor făcute de ofițerii antidrog de teren -, că oferta în domeniu s-a îmbogățit, în vremuri de pandemie, cu 12 noi substanțe.
În vremuri de pandemie, 12 noi substabțe psihoactive, din categoria drogurilor, pe piața din România
”Agenția Națională Antidrog, prin Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie, monitorizează notificările și alertele cu privire la apariția pe piața europeană de noi substanțe și amestecuri înaintate de statele membre. În perioada ianuarie-septembrie 2020, în Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul IGPR, au fost identificate, pentru prima dată în România, 12 noi substanțe psihoactive. Activitatea sistemului de Avertizare Timpurie a fost asemănătoare anilor anteriori nefiind influențată direct de pandemia de coronavirus care a apărut și în Româna”, au declarat pentru Evenimentul Zilei reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog (ANA).
În acest context, printre multe alte servicii și proiecte de prevenire, ofițeri ai Centrul Naţional de Formare şi Documentare în domeniul Drogurilor (CNFDD) din cadrul Agenției Naționale Antidrog (ANA) derulează, de ceva vreme, un program ceva mai special în care ”școlesc” psihologi, profesori, ziariști, judecători, procurori, medici, preoți și asistenți sociali. Firește, de la sesiunile de pregătire antidrog nu lipsesc polițiști și jandarmi care lucrează în stradă, dar și angajați ai sistemului penitenciar care lucrează direct cu deținuții, condamnați printre care se află și foarte mulți consumatori și traficanți de stupefiante.
Doi agenți antidrog, 25 de ”elevi” la un antrenament
Pe când nici pandemia de coronavirus și nici regulile stricte de distanțare socială/fizică nu existau, antrenamentele antidrog se derulau fie la sediul ANA, fie la locul de muncă al celor denumiți ”beneficiari”. Adică în parohii, în spitale, în școli, în unițăți ale ”Internelor” sau în instituții ce aparțin Ministerului de Justiție. La ”catedră”, doi ofițeri antidrog, iar în sală nu mai mult de 25 de ”elevi” într-o serie. Și, pentru ca lucrurile să fie cât mai explicite, în timpul acestor antrenamente antidrog teoria este îmbinată perfect cu practica, precum în laboratoarele școlare. Pentru studiu sunt prezentate și discutate cele mai noi cazuri, întodeauna alese dintre cele reale, explicate pe îndelete, o dată cu posibilele modalități de a acționa - activ, prin supraveghere sau abordare fără riscuri -, în funcție de specificul meseriei cursantului. Ba chiar, ca material didactic, sunt arătate și drogurile, substanțe pe care ”elevii” învață să le recunoscă după caracteristicile (praf sau solid, culoare, miros...) ce le sunt explicate de ofițerii antidrog.
Pamdemia a oprit aceste antrenamente față în față și le-a mutat pe internet, în ședințe de pregătire on line. Diferența este că preotul, medicul, psihologul, profesorul, jurnalistul sau polițistul de stradă sau cel care lucrează în pușcărie va trebui să se mulțumească cu o expunere de la distanță a cazurilor, a tipurilor de drog, dar și a comportamentului unui toxicoman aflat sub influența stupefiantelor. Asta până când lucrurile vor reveni la normal.
La pregătire, cu drogurile pe masă
”De regulă, o sesiune de formare durează 16 ore și se întinde pe durata a două zile. În cadrul acesteia sunt prezentate informaţii teoretice în care se pune accent pe specificul meseriei cursanţilor. De exemplu, judecătorii și procurorii sunt mai interesați de aspectele legislative ale problematicii antidrog, dar si de studiul cazurilor rezolvate de specialiştii Agenției Naționale Antidrog. Profesorii sau preoții vor să afle cum pot să recunoască un tânăr care s-a drogat și cum ar putea să-l abordeze fără riscuri. Polițiștii și jandarmii din stradă vor să știe cum să recunoacă un toxicoman, dar și un drog, din ochi, până când substanța va fi supusă expertizei. Se pun foarte multe întrebări, se simulează anumite situaţii practice care pot apărea în fiecare domeniu de activitate. (n.r. poliție, învățământ, în domeniul medical sau în zona parohiilor). Un foarte mare accent se pune pe prezentarea drogurilor reale - provenite din trusa ANA -, pe profilul consumatorului, pe starea sa de dependență, pe recuperarea sa, pe factorii de risc. Firește, toate elementele oferite au la bază cazuri reale, la care au participat ofițerii antidrog”, au mai precizat reprezentanți ai ANA.
Printre sutele de ”elevi” ai ofițerilor antidrog este și preotul Vlad Mîndru, care slujește la Biserica Cuviosul Daniil Sihasru, din sectorul 4 al Capitalei. Părintele vorbește despre acel antrenament ca de despre o experiență inedită și extrem de folositoare. În acele ședințe a învățat care este drumul drogului de la traficant la toxicoman, cum își plasează dealerii marfa, cum se împart stupefiantele în funcție de distrugerile pe care le pot crea în organism și despre cum se realizează chimic dependența de stupefiante, chiar de la prima încercare.
”Misiunea noastră, a preoților, este să îi ajutăm pe cei căzuți în acest păcat să-și caute îndreptarea și să scape de acest viciu care este drogul”
”A fost un curs foarte practic, la care nu avem acces în mod obișnuit. Astfel de lucruri concrete, palpabile, legate de iadul prin care trece un consumator - care este în același timp și o victimă care în multe cazuri se luptă cu propria voință pentru a scăpa de dependență -, am fi putut să le aflăm doar din cărți. Ofițerii antidrog ne-au prezentat detaliat cum acționează un traficant, cum își distribuie drogul către consumator. Am învățat despre comportamentul unui asemenea om căzut în greșeală pentru a-l recunoaște și, mai apoi, pentru a ști cum să-l abordăm, cum să-l înțelegem.
Misiunea noastră, a preoților, este să îi ajutăm pe cei căzuți în acest păcat, nu să îi condamnăm. Să-i ajutăm să-și caute îndreptarea și să scape de acest viciu care este drogul. Să încercăm, prin predicile noastre, să-i facem să renunțe la acest păcat înainte de a se apuca. Ăsta este idealul, să nu existe o primă dată. Noi, preoții, nu condamnăm pe nimeni, noi ne apropiem cu dragoste părintească, dar cu discernământ, de cel aflat în necaz, fie și în patima drogurilor, și încercăm să-l aducem pe drumul cel bun. Prezența la biserică îi ajută, le dă un echilibru acestor oameni care se chinuie, dar care îi chinuie și pe cei din jurul lor. Ei sunt victime care trebuie priviți cu dorința de a fi ajutați”, ne-a declarat preotul Vlad Mîndru.
Substanțele chimice ”legale”, în topul preferințelor toxicomanilor români
Cei care au trecut deja prin cel puțin un curs - indiferent de profesia lor -, sunt introduși într-o bază de date și, permanent, vor fi ținuți la curent cu orice schimbare, cu orice noutate apărută în domeniul drogurilor, a pieței stupefiantelor de la noi. Și, firește, dacă situația o impune, vor participa la un nou antrenament antidrog.
Conform statisticilor Agenției Naționale Antidrog (ANA), în topul preferințelor toxicomanilor din România se află noile substanțe psihoactive (NSP) - drogurile ”legale”, substanțe chimice extrem de nocive care au invadat piața neagră -, canabisul, cocaina/crack, medicamentele fără prescripție și ecstasy. Heroina, LSD-ul, amfetaminele și solvenții/inhalantele completează ”meniul” consumatorilor de la noi.