Peste 3.000 km de drumuri au finanţarea tăiată în acest moment. Consiliile Judeţene pot cheltui din bugetele proprii, dar nu-i sigur că îşi vor recupera banii.
Plăţile la peste 120 de lucrări de infrastructură din întreaga ţară au fost suspendate pentru două luni după ce au fost descoperite grave nereguli la proiectele derulate în Teleorman, fieful psd-istului Liviu Dragnea. Astfel, proiecte pentru care erau alocate 900 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, vor fi verificate de Ministerul Dezvoltării până la jumătatea lunii august.
În ţară, şefii de consilii judeţene şi primarii caută soluţii disperate să nu le fugă constructorii de pe şantiere. La Bihor şi Brăila, autorităţile locale iau în calcul chiar contractarea de împrumuturi pentru a asigura finanţarea lucrărilor.
La Hunedoara, acolo unde este în derulare un proiect de 26 milioane de euro, Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean, se aşteaptă la ce e mai rău: "Există riscul să se oprească lucrarea".
La Timiş, şeful Consiliului Judeţean are o singură problemă: plăţile să fie reluate în maxim două luni, pentru că altfel ar apărea şi aici mari probleme.
CJ Brăila face împrumut ca să nu oprească lucrările
La Brăila, pe Axa 2 este finanţat un proiect de modernizare la unul dintre cele mai importante bulevarde ale oraşului, Dorobanţi. Peste patru kilometri, cu două benzi pe ambele sensuri şi calea de rulare a tramvaielor sunt în reabilitare.
"Finanţarea europeană la acest proiect e de 24 milioane de euro. Dacă decontările vor fi sistate doar două luni, ne vom descurca. Dacă perioada se prelungeşte, în septembrie – octombrie ar trebui să avem noi, la primărie, 5 milioane de euro. Am dat deja în lucru să identificăm variantele de unde am putea obţine banii. Deşi nu agreez ideea, luăm în calcul şi varianta contractării unui împrumut, dar în acest caz ne vor creşte costurile", a declarat Aurel Simionescu, primarul Brăilei.
Acesta susţine că proiectul finanţat din fonduri europene e de o importanţă capitală pentru oraş: "Bulevardul asigură intrarea în oraş dinspre Galaţi, trece şi prin zona pieţei, astfel că putem spune că beneficiară a investiţiei e toată populaţia Brăilei".
Unul din cele mai importante proiecte de reabilitare se desfăşoară în judeţul Hunedoara. Modernizarea DJ 687D, Teliucu inferior – Gura Bordului – limită de judeţ Caraş Severin implică lucrări pe o distanţă de 30 de kilometri. Valoarea totală a proiectului este de 105 milioane de lei din care 76 de milioane de lei, adică echivalentul a 18 milioane de euro, sunt fonduri UE nerambursabile.
De refacerea acestui drum vor beneficia 10.000 de oameni, locuitori ai zonelor străbătute de şosea. "Nu am apucat încă să discut cu constructorul, dar există riscul ca această lucrare să se oprească", a spus Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.
La Timişoara nu concep să piardă finanţarea
În judeţul Timiş se lucrează la trei mari proiecte de infrastructură: centura ocolitoare a oraşului Buziaş, la drumul de legătură dintre Timişoara şi Lugoj şi la cel ce leagă Sf. Nicolau Mare de judeţul Arad.
"Toate sunt extrem de importante, acesta a fost şi criteriul pentru care le-am ales. Am discutat deja cu constructorii şi ei susţin că vor continua lucrările. Acum sunt cu plăţile la zi. Nici nu ne permitem să le întrerupem, că e perioada cea mai propice pentru a se face lucrări. Va fi o problemă dacă decontarea lucrărilor nu se va relua după aceste două luni", a afirmat Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
Scenariul sumbru: constructorii să plece Suspendarea timp de două luni a plăţilor se poate termina fie cu happy end, cazul ideal în care toate proiecte sunt găsite în regulă şi se reiau decontările, fie cu măsuri drastice împotriva celor care au organizat licitaţiile. La proiectele găsite în neregulă se vor returna banii.
"În primă fază, Guvernul va înapoia banii la UE, urmând ca ulterior să se îndrepte împotriva autorităţii locale, a contractantului unde au fost descoperite neregulile", a declarat Gheorghe Harja, director în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Nord Est.
Mai există şi un al treilea scenariu, poate cel mai sumbru, ca Ministerul Dezvoltării să nu termine verificările în două luni, acţiunea să se prelungească până în toamnă, iar autorităţile locale şi constructorii să abandoneze şantierele.
DE UNDE A PORNIT TOTUL
Epicentrul scandalului, judeţul baronului Dragnea
Auditul autorităţilor de la Bruxelles a fost efectuat în perioada 28 martie - 1 aprilie 2011 şi a vizat verificarea a patru proiecte: reabilitarea DJ 701 şi DJ 506 (beneficiar CJ Teleorman), modernizarea DJ 101B (beneficiar CJ Ilfov) şi modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu poţential demonstrat ale judeţului Buzău.
Principalele nereguli identificate au fost utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii de către autorităţile contractante în selecţia constructorilor, folosirea nejustificată a procedurii accelerate şi lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare. Comisia Europeană a propus autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate de beneficiarii Axei 2, până la finalizarea controalelor, plăţile fiind suspendate.
Furtuna a cuprins în raza de acţiune atât Ministerul Dezvoltării, cât şi ANRMAP, instituţia care trebuia să verifice modul de atribuire a licitaţiilor şi să aprobe fişele de decontări a lucrărilor. Comisia Europeană a reproşat autorităţilor române controalele formale în teritoriu.
CE ÎNSEAMNĂ AXA 2
Distribuţia pe regiuni de dezvoltare a proiectelor şi a banilor europeni
MODERNIZARE
Proiectele finanţate prin Axa 2 înseamnă lucrări în infrastructură. Dacă luăm ca medie, la cele 128 de proiecte, o distanţă de 25 kilometri de drum reiese că prin acest program se reabilitează, la nivelul întregii ţări aproximativ 3.000 de kilometri de drum. Spre comparaţie, distanţa dintre Bucureşti şi Viena e de 1.000 de kilometri. Cu alte cuvinte, putem spune că prin acest program se reabilitează drumuri cât de trei ori distanţa din Bucureşti şi Viena. Pentru aceste lucrări există finanţare europeană nerambursabilă de 900 de milioane de euro.
"Două luni, cât se fac verificările, beneficiarii trebuie să achite contravaloarea lucrărilor din fonduri proprii. Ulterior, când se termină controalele, dacă respectivul proiect e în regulă, se reiau decontările."GHEORGHE HARJA, director în cadrul Regiunii Nord Est
Citiţi şi:
- SCANDALUL BANILOR EUROPENI: Pe moşia lui Dragnea, UE şi-a pus mâinile-n cap
- Cum îşi bat joc autorităţile locale de fondurile europene
- Comisia Europeană a blocat plățile pentru reabilitarea drumurilor județene