Atât Italia, cât și Franța au intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, anunță Euronwes. Nici situația Spaniei nu e mai bună, PIB-ul a scăzut brusc și puternic. Cifrele prezentate de cotidianul italian Il Giornale sunt înfricoșătoare. E vorba de o apocalipsă economică fără precedent în ultimele decenii. Franța a înregistrat cea mai mare scădere a PIB din 1949, 5,8 la sută în primul trimestru. Prin comparație, contracția în primul trimestru al anului 2009 a fost de numai 1,6 la sută în Franța.
La rândul ei, Italia a înregistrat o scădere cu 4,7 la sută a PIB-uui. Dacă această cifră se confirmă, e cea ai mare cădere din 1995 încoace.
Nici Spania nu stă mai bine. Din anii 70 încoace nu s-a mai confruntat cu o contracție a economiei de 5,2 la sută.
De altfel, PIB-ul țărilor UE a scăzut cu 3,5 la sută în primul trimestru al acestui an, potrivit Eurostat, agenția oficială de statistică. Scăderea este chiar mai mare pentru cele 19 state membre ale zonei euro, unde PIB-ul s-a redus cu 3,8 la sută.
Veștile îngrijorătoare vin în condițiile în care Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că a menținut ratele dobânzilor neschimbate, și este gata să investească masiv în programul de stimulare dacă este necesar.
De asemenea, banca centrală a ușurat condițiile de creditare pentru bănci, în condițiile în care zona euro se confruntă cu o contracție economică „fără precedent”, după cum afirma joia trecută președinta BCE, Christine Lagarde.
Criza de sănătate testează așadar hotărârea UE de a menține zona euro chiar mai intens decât s-a întâmplat în timpul recesiunii din 2008.
Problemele cu care se confruntă acum zona euro readuc în discuție vechile critici la adresa monedei unice. Când a fost creată zona euro, în 1999, Milton Friedman și Martin Feldstein au avertizat că UE a făcut o greșeală semnificativă prin instituirea unei uniuni monetare înainte de a crea o uniune politică eficientă.
Va rezista și de această dată euro? Iată profeția pe care o fac editorialiștii de la Il Giornale: „Din cele trei economii din zona euro care au intrat în recesiune, Italia este cea mai vulnerabilă, iar ceea ce se întâmplă aici va determina restul destinului monedei unice. Desmond Lachman de la American Enterprise Institute scrie că perspectivele Italiei de a se recupera rapid după pandemie sunt extrem de slabe. (...)
Deși BCE inițiază toate măsurile financiare posibile pentru a preveni prăbușirea zonei euro, oferind împrumuturi ieftine băncilor din zona euro, pe piață se simte o mare îngrijorare privind sustenabilitatea pe termen lung a datoriilor”.
Finanțele publice ale țări precum Franța, Spania și Italia sunt serios compromise, așa că liderii UE au serioase motive de îngrijorare pentru următorii doi ani.
În cazul în care aceste trei țări nu vor reuși să se redreseze rapid, deficitele bugetare mari ar face ca datoria publică să devină greu de susținut. Mai mult, sistemul bancar din Italia ar putea întâmpina probleme de solvabilitate, dat fiind că împrumuturile neperformante ar continua să crească. E vorba de sume uriașe, susțin jurnaliștii de la Il Giornale. „Guvernul italian ar putea avea nevoie de mai mult de 1 trilion de dolari în sprijin financiar pentru a-și finanța deficitul. Este posibil ca sistemul său bancar să aibă nevoie de aceeași sumă de bani doar pentru a rămâne pe linia de plutire”.
Sunt dispuse BCE și bogatele țări din nordul Europei să salveze țările aflate în pericol? Greu de crezut, scrie Il Giornale:” ultimele măsuri ale BCE dovedesc că vor cumpăra cu reticență obligațiunile guvernamentale ale acestor țări (Franța, Italia și Spania) doar pentru a împiedica Italia, în special, să renunțe la zona euro”.
În aceste condișii, însă, „datoria pe termen lung a Italiei este probabil să se agraveze. Ca urmare, politicienii italieni vor fi nevoiți să se întree dacă merită să rămână în zona euro, de dragul de a menține unitatea fiscală pe continent, sau dacă ar trebui să pornească pe propria cale”.
Alegerea nu va fi ușoară, pentru că, din câte se pare, Italia riscă să ajungă sub tutela aceleiași Troici care , cu prilejul crizei anterioare, a testat cât pot să îndure grecii...
.