În 2007, 100.000 de euro costa o garsonieră nouă şi un apartament vechi cu trei camere în Capitală. Astăzi, la acest preţ se găsesc locuinţe noi, cu două sau chiar cu trei camere.

Apartamente noi mai ieftine, dezvoltatori mai atenţi faţă de client şi proprietari dispuşi să cedeze la negocieri prelungite - criza economică a calmat saltul spectaculos al preţurilor pe piaţa imobiliară şi a triat vizibil numărul speculatorilor. Cei care dispun de finanţare sau se califică pentru un credit au şansa acum să achiziţioneze o locuinţă la preţuri cu până la 30-40% mai mici faţă de anul trecut, în cazul apartamentelor vechi. Şi la locuinţele noi, reducerile merg până la circa 20%, în funcţie de poziţia acestora şi dezvoltator.

Dacă în octombrie 2007, cu 100.000 de euro putea fi achiziţionată în Capitală doar o garsonieră într-un ansamblu nou şi un apartament vechi cu trei camere, astăzi suma e suficientă pentru ca un client să aibă de unde alege. La preţul acesta se găsesc apartamente noi cu două sau chiar cu trei camere şi case la munte şi se pot cumpăra nu doar un apartament vechi, ci chiar două. În provincie, 100.000 de euro reprezintă chiar o mică avere.

Cine vinde şi cine cumpără în această perioadă

În condiţiile în care numărul tranzacţiilor s-a redus aproape la jumătate faţă de anul trecut, agenţii imobiliari au un singur îndemn pentru potenţialii clienţi: cum păraţi, cumpăraţi, cumpăraţi şi avertizează că, în ciuda procentelor de ieftinire vehiculate, nimeni nu ştie acum exact cât costă casele.

„Se fac atât de puţine vânzări în această perioadă, încât nimeni nu ştie care sunt preţurile în general. Unele apartamente se vând la preţuri «decente», iar altele cu sume de nimic, în funcţie de stresul pe care-l are proprietarul sau dezvoltatorul”, spune un reprezentant al Asociaţiei Agenţiilor Imobiliare. În atmosfera generală din piaţa imobiliară, cu o avalanşă de proiecte fără clienţi şi cu proprietari datornici la bănci, bruma de tran zacţii se realizează, în general între anumiţi jucători, care fie sunt prinşi în menghina crizei, fie profită de ea. Astfel, pe de-o parte sunt clienţii care chiar au nevoie de o locuinţă şi caută un chilipir şi pe altă parte stau la pândă investitorii cu bani, care vor să profite de preţurile mici.

„Cei care vând acum la preţuri de dumping sunt în special dezvoltatorii care au de rambursat credite la bănci, cei care au de efectuat plăţi la firmele de construcţii sau subcontractori. Ei pun în vânzare câteva unităţi locative foarte ieftine, de obicei pe cele mai prost amplasate”, susţine Cornel Bălan, directorul companiei IBC Financell Projects.

Potrivit acestuia, casele ve chi sunt vândute de oameni dis pe raţi, care au luat credit din două motive fie pentru că şi-au dorit o locuinţă şi nu şi-o mai pot per mite, fie pentru că achi ziţio na seră un apar tament sub formă de investiţie, a cărui rată o plăteau prin închiriere. În condiţiile în care chiriile sunt din ce în ce mai mici şi ratele mai mari, pe fondul diferenţelor de curs, proprietarul vrea să scape de locuinţă, întrucât afacerea merge în pierdere.

Negocieri „la sânge”

• Bucureşti. Capitala abundă de oferte speciale, aproape direct propor ţionale cu numărul de şantiere. În cartiere, apartamentele cu două camere ajung la maximum 90.000 de euro, în timp ce în zonele defavorizate, dar şi în oraşele din apropiere preţul e valabil pentru uni tăţile de trei camere. Garsonierele care se vindeau acum un an şi cu 100.000 de euro rar mai depăşesc 65.000 de euro, iar apartamentele vechi de patru camere costă şi 80.000 de euro. În Buftea, un apartament de două camere a fost negociat de la 75.000 la 47.000 de euro.
• Cluj. Cu 100.000 de euro, un client poate achiziţiona proprietăţi la jumătate de preţ faţă de anul trecut. “În unele cazuri, preţurile afişate acum la vânzare se apropie sau coboară uneori chiar sub preţul de cost”, afirmă Gabriel An drasoni, manager Re/Max Premier - Cluj. Potrivit acestuia, casa în cea mai liniştită zonă a Clujului, Făget, de 144 mp finisată, costă 90.000 euro, iar una în Borhanci, de 130 mp, semifinisată, stă la vânzare la preţul de 70.000 de euro. Şi penthouse-urile sunt accesibile pentru deţinătorul acestei sume - un astfel de apartament, de 140-150 mp, situat la cinci minute de centrul oraşului are afişat un preţ de 90.000 de euro, respectiv 100 000 de euro.
• Ploieşti. O casă de 120 mp aproape de centru costă 45.000 de euro, în timp ce alt imobil similar şi-a găsit cumpărător abia după ce preţul a scăzut de la 71.000 la 55.000 de euro.
• Timişoara. Faţă de anul trecut, apartamentele noi pot fi cumpărate în această perioadă cu preţuri reduse cu până la 20%. Majoritatea ansamblurilor rezidenţiale sunt dezvoltate în Calea Lipovei, unde un apartament de două camere costă în jur de 59.000 de euro, în loc de 70.000 de euro, cât costa anul trecut.

FĂRĂ BANI

Aproape 40.000 de locuinţe din Bucureşti au rămas deocamdată în stadiul de proiect

Mii de apartamente au „înţepenit” în fază de proiect, în condiţiile în care dezvoltatorii s-au trezit fără bani de construcţie. Este vorba în special despre cei care abia deschiseseră şantierul sau abia încercau să obţină autorizaţiile de construcţie. Criza i-a lovit cel mai tare pe cei care se bazau pe banii de la bănci. Numeroase companii de renume, printre care Ablon, Fabian, Cooper Beech, Gran Via sau Ram Global au amânat, în total, aproape 40.000 de locuinţe în Bucureşti. Alţi dezvoltatori care aveau deja ansambluri rezidenţiale în construcţie au decis să reducă numărul apartamentelor sau să anuleze amenajarea complexurilor comerciale din incinta acestora, urmând ca restul să construiască atunci când vor veni vremuri mai bune. Aceştia au preferat să nu pună în vânzare terenurile deţinute pentru că, în multe cazuri, ar fi ieşit în pierdere faţă de nivelul de achiziţie.

CONFORT DOI

Suprafeţele caselor intră la apă pe timp de criză

Criza aduce în ofertele imobiliare locuinţele noi confort II şi repune în discuţie casele de lemn şi din structură de metal uşoară. Cea mai ieftină garsonieră nouă în Capitală costă în jur de 35.000 de euro plus TVA, dar are 27 de metri pătraţi. Suprafaţa aminteşte de convenţia stabilită pentru blocurile ridicate înainte de 1989, care diferenţia locuinţele confort I - cu peste 30 mp, de cele confort II - între 20 şi 30 mp. În acelaşi registru, unele apartamente de două camere măsoară numai 47 mp. Aceste structuri vin pe fondul situaţiei actuale, spun specialiştii din domeniu. „Aceste produse au venit din dorinţa dezvoltatorilor de a avea un preţ competitiv. În acest moment, piaţa cere apartamente ieftine şi acest lucru este posibil la aceste suprafeţe”, afirmă reprezentanţii departamentului de consultanţă al companiei Colliers International.

Dacă în 2004-2005, primele apartamente nou construite aveau suprafeţe cât mai mari, acestea au intrat la apă odată cu scumpirile unui metru pătrat. Astfel, de la un studio de 70 mp, dezvoltatorii au ajuns la 30-40 mp. Un proiect legislativ iniţiat în septembrie anul trecut intenţiona să fixeze suprafaţa minimă a unei garsoniere la 37 mp.

Cărămida atârnă mai greu la buzunar

Tot în registrul unei case ieftine, românii se îndreaptă timid către casele din structură de metal uşoară sau chiar lemn. Constructorii acestor imobile spun că mentalitatea oamenilor se schimbă greu şi nu se îndură cu una cu două să renunţe la imobilele din cărămidă, dar sunt constrânşi de lipsa finanţelor.

„Oamenii au fost atraşi de preţul promoţional, de 15.000 de euro, pe care l-am lansat luna trecută la un târg şi credeau că în asta intră şi terenul. Am observat însă că mulţi şi-ar dori să scape de apartamentul din oraş şi să-şi construiască o casă la ţară sau în apropierea Capitalei, unde aveau ei teren”, povesteşte Mircea Cănureci, directorul firmei Coppelia. El comercializează case din lemn ce pornesc de la 160 de euro/mp. Cea mai mică suprafaţă a unei locuinţe este de 50-60 metri pătraţi. TRANSFORMĂRI

Apar speculatorii de modă nouă

Actuala conjunctură economică l-a îngropat pe micul speculator, ahtiat după profituri mari şi rapide, dar dezvoltă un nou tip de „rechin imobiliar”. Tipologia îi încadrează pe oamenii de afaceri cu bani, care au investit până acum în alte domenii şi dispun în acest moment de lichidităţi, precum şi marile fonduri de investiţii ce acţionează prin interpuşi.

Surse din piaţă spun că aceste fonduri caută acum să cumpere apartamente finalizate, la un preţ maxim de 800 de euro/metru pătrat. Un comportament de speculator au şi unele firme de construcţii, care au o situaţie financiară destul de confortabilă şi încearcă acum săşi recupereze banii pe lucrări, de la dezvoltatorii fără lichidităţi. În lipsa banilor, aceştia plătesc continuarea construcţiei cu unităţi locative, la preţuri de dumping, pentru a reuşi să continue lucrările. În aceste condiţii, speculatorii „vechi”, care apucaseră să-şi facă un portofoliu de proprietăţi, sunt doar o „victimă” a noului val, fiind nevoiţi, în unele cazuri, să vândă sub preţul de achiziţie sau cu 60-70% mai ieftin decât ar fi făcut-o acum un an.

CITIŢI ŞI:

Criza favorizează celulita Ziua în care au aflat ce este criza Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni Harta şomajului pe timp de criză Oraşul care intră în şomaj Criza ruşinii loveşte educaţia Criză în transportul de persoane Din aprilie, sănătatea costă mai mult Criza schimbă obiceiurile de consum Criza, ca o "palmă dumnezeiască" MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta” Criza ne trimite la ţară Criza văzută prin lentilă | VIDEO Renovarea locuinţelor se face „la negru” Reţetele ieftine, din nou în vogă Români în criză. De nervi

• Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.