Trei miniștri au gestionat soarta Transporturilor în 2014: Ramona Mănescu, Dan Șova și Ioan Rus. Dacă la începutul anului Ministerul Transporturilor era condus de Ramona Mănescu (PNL), aceasta și-a dat demisia, pe 26 februarie, după ce liberalii au ieșit de la guvernare, scrie Agerpres.
Pe 24 iunie, Dan Șova își depunea mandatul, pe motiv că dorește să se afle "în prima linie a bătăliei electorale ce urmează pentru funcția de președinte al României" a premierului Victor Ponta.
Pe 25 iunie, Ioan Rus depunea, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcția de ministru al Transporturilor, în fața președintelui Traian Băsescu.
2014 este și anul în care a fost lansat în dezbatere publică, la 1 octombrie, Master Planul General de Transport, un document strategic integrat, care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi pentru perioada 2014 — 2030 și care se va transforma în Programul Operațional al Guvernului României vizând dezvoltarea sistemului rutier, feroviar, naval, aerian.
Grad de absorbție de 50%
În 2014, gradul de absorbție a fondurilor europene depășit 50%. Deși Ioan Rus, ministrul de resort spune că și-a atins obiectivul de a trece pe profit majoritatea companiilor din subordine, trebuie văzute și efoturile din spatele cifrelor.
La CFR Marfă, de exemplu, companie care ar putea înregistra un ușor câștiga la final de an, a fost nevoie de concedierea a peste 2.000 de angajați.
Chiar și așa, rămâne de văzut dacă rezultatul din 2014 va fi pierdere sau profit.
CFR Călători, compania cu cele mai mari probleme din rândul CFR-urilor, a redus de asemenea costurile cu 4,37% , dar rămâne de văzut ce rezultat se va înregistra la final de an.
De asemenea, anul acesta a avut loc și schimbarea Consiliilor de Administrație la mai multe companii importante aflate în subordinea ministerului, precum CFR Infrastructură (ianuarie), CFR Marfă (iunie), TAROM (mai), în cazul companiei naționale de transport aerian rezultatele economico-financiare de la 31 decembrie urmând să fundamenteze o poziție a Ministerului Transporturilor, în calitate de proprietar, cu privire la ceea ce trebuie făcut în cazul acesteia, astfel încât să funcționeze.
Un plan mare cu autostrăzi puține
Necesarul de autostrăzi al României este de doar 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,282 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României.
Documentul mai prevede că România ar trebui să construiască și 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 miliarde de euro, fără TVA.
Proiectele de autostrăzi prevăzute în Master Planul inițial pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu — Brașov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploiești — Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova — Pitești (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Brașov — Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău — Borș (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic — Brașov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA), acest ultim proiect fiind și cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizați.
La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău — Suceava, Suceava — Siret, Buzău — Focșani, Bacău — Focșani — Brăila — Galați, Turda — Halmeu, Găești — Ploiești — Buzău — Brăila, Lugoj — Craiova, București — Alexandria — Craiova, Sibiu — Pitești, Suceava — Botoșani, Pașcani — Iași — Ungheni, Târgu Mureș — Pașcani, Brașov — Pitești, Bacău — Piatra Neamț, Constanța — Tulcea — Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
La ora actuală, România are 644 de kilometri de autostrăzi și niciun kilometru de drum expres.
În urma dezbaterilor publice, în sectorul rutier, printre cele mai importante decizii se află introducerea drumului expres Sibiu-Pitești ca autostradă fazată, în perioada de programare 2014 — 2020, realizarea Centurii Bucureștiului la nivel de autostradă (Inelul 2), precum și includerea variantei ocolitoare Timișoara Sud în Scenariul de Referință a Master Planului. De asemenea, a reieșit necesitatea realizării unui proiect de autostradă/drum expres între Făgăraș — Tg. Mureș.