Această rezistență la tratament poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau sex. Este una dintre cele mai mari amenințări la nivel global și este alimentată de consumul exacerbat de antibiotice. Însă, ea poate fi prevenită prin vaccinare, spun experții.
Rezistența antimicrobiană se produce atunci când microorganismele (precum bacteriile, sporii, virușii și paraziții) se modifică în momentul în care vin în contact cu medicamentele antimicrobiene (precum antibioticele, antifungicele, antiviralele etc.). „Drept rezultat, medicamentele în cauză devin ineficiente, iar infecțiile persistă în organism, crescând riscul ca ele să se răspândească și la alte persoane”, a arătat dr. Nicholas Kitchin, specialist în dezvoltarea și studiul clinic al vaccinurilor, pentru EVZ.
În ziua de azi, rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la nivel global. „Ea poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, în orice țară”, a explicat specialistul, prezent la „Discover! The world of vaccines”, eveniment desfășurat săptămâna trecută la Grange Castle Biotechnology, din Dublin, Irlanda.
Rezistența la antimicrobiene decurge natural, dar folosirea excesivă a antibioticelor, atât la oameni cât și la animale, accelerează procesul. Un număr crescut de infecții – precum pneumonia, tuberculoza, gonoreea ori salmoneloza – sunt din ce în ce mai greu de tratat pe măsură ce medicamentele pentru ele devin din ce în ce mai ineficiente.
Elimină din start problema
Iar această rezistență duce la creșterea numărului zilelor de spitalizare, la costuri medicale mult mai mari și, nu în ultimul rând, la o creștere a mortalității. Dar, de ce este vaccinarea importantă atunci când vorbim de rezistența la antibitice? Simplu: pentru că elimină problema din start.
„Un mod extrem de eficace de a împiedica oamenii (și animalele, n.r.) să se îmbolnăvească este să îi vaccinezi. Pentru că nu se vor mai îmbolnăvi nu va exista nici nevoia de a-i trata cu antibiotice”, a explicat dr. Nicholas Kitchin.
„Spre exemplu, dacă fiecare copil ar fi vaccinat contra infecției cu bacteria Streptococcus pneumoniae (care produce peunonie, meningită și infecții ale urechii interne n.r.,), asta ar preveni, estimativ, echivalentul a 11 milioane de zile de utilizare a antibioticelor în fiecare an!”, a arătat expertul.
La fel și „vaccinul antigripal are un rol important”, pentru că de multe ori oamenii se tratează după ureche cu antibiotice când fac gripă deși ele nu au efect asupra virusurilor.
Practic, dezvoltarea de noi vaccinuri e necesară, susțin specialiștii. „În istoria recentă, în afară de apă curată și salubritate, cel mai mare impact asupra sănătății la nivel global îl are vaccinarea. (...) Vaccinurile reduc numărul de infecții pentru tratarea cărora ai nevoie de antibiotice (...) Ca să îmbunătățim speranța de viață și starea de sănătate a oamenilor trebuie să dezvoltăm vaccinuri noi și să creștem rata de vaccinare în lume”, a explicat, pentru EVZ, Reda Guiha, președinte regional Pfizer Vaccines International Developed Markets.
Ce vaccinuri noi ne-ar trebui urgent
Profesorul doctor David Salisbury, care până în 2013 a fost director al programului național de imunizare din Departamentul de Sănătate al Marii Britanii, spune că omenirea are nevoie rapid de câteva vaccinuri.
„Dacă ar fi să fac o listă a dorințelor („whish list”, n.r.) care să ofere o infinit mai bună protecție a sănătății umane, la nivel mondial, atât pentru copii cât și pentru adulți, aș pune pe ea: vaccinul contra virusului sincițial respirator (RSV, provoacă infecții ale plămânilor, n.r.), cel contra stafilococului auriu (poate provoca pneumonie și infecții care se vindecă greu, n.r.) și unul contra grupului streptococic B, un vaccin universal contra gripei, unul contra gonoreei și unul contra norovirusului (provoacă, printre altele, gastroenterita acută, n.r.)”, a explicat expertul, pentru EVZ.