Administrația Națională a Penitenciarelor transmis un comunicat referitor la decesul omului de afaceri Dan Adamescu, patronul cotidianului România Liberă. Reprezentanții penitenciarelor susțin că bacteria invocată de familia celui decedat ca fiind cauza morții „nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar nefiind diagnosticat în acest sens la internarea în spitalul din reţeaua publică”.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) transmite că decesul persoanei lui Dan Grigore Adamescu a survenit în data de 23 ianuarie 2017, în jurul orelor 23.45, într-o unitate sanitară privată.
„Persoana custodiată a beneficiat, conform recomandărilor medicilor specialişti, de asistență medicală atât prin intermediul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, cât şi a reţelei sanitare publice și private. Din luna septembrie 2016, acesta se afla sub supraveghere medicală într-o rețea sanitară privată, în vederea realizării unei intervenţii chirurgicale pentru o afecţiune medicală cronică la un membru inferior”, arată ANP.
Oficialii penitenciarelor mai transmit că „solicitările înaintate de către familie reprezentanților penitenciarelor de a primi medicație au fost avizate pozitiv, medicaţia fiind administrată conform recomandărilor medicilor specialişti”.
La scurt timp după deces, PR-ul familiei Adamescu, Mihaela Petrovan, a transmis un comunicat de presă: „Condamnat pe 5 Iunie 2014, în urma unui proces care s-a bazat pe mărturii false, a fost încarcerat, consecutiv, în trei penitenciare, unde starea de sănătate i s-a agravat continuu. Spitalizat în ultimele luni de viaţă – pe care şi le-a petrecut intubat şi în comă semindusă - cele 15 afecţiuni de care suferea i-au slăbit constant corpul, lovitură fatală fiindu-i dată de streptococul auriu, cu care a fost contaminat în condiţiile inumane din închisoare”.
Față de acest aspect, ANP a transmis: „Având în vedere că datele medicale sunt confidenţiale, vă putem preciza doar că atestarea prin examene bacteriologice a bacteriei invocate nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar nefiind diagnosticat în acest sens la internarea în spitalul din reţeaua publică. Cazarea acestei persoane în unitățile de detenție s-a realizat în conformitate cu dizabilitățile sale, fapt constatat și de reprezentanții Ambasadei Germaniei în România cu ocazia vizitării acestuia.”.
Reprezentanții penitenciarelor au mai adăugat că, „în conformitate cu procedurile legale, administrația Penitenciarului Jilava a anunțat familia persoanei decedate, a informat judecătorul de supraveghere a privării de libertate și a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile de detenție în care a fost custodiată persoana în cauză vor pune la dispoziția organelor competente toate informațiile și documentele necesare în vederea derulării, în bune condiții, a acestei anchete”.
ANP a trasnmis și situaţia deţinuţilor decedați în sistemul penitenciar
În anul 2016, corespunzător unui efectiv rulat de 40712 persoane, s-au înregistrat 98 decese respectiv 3,5 la o mie de deţinuţi. Acest număr este de aproximativ 3 ori mai mic decât în populaţia generală, dacă ne raportăm la statistica oficială a Institutului Naţional de Statistică, corespunzător anului 2015 ( 11,7 decese la mia de locuitori).
Decesele au avut ca şi cauze principale afecţiuni medicale cronice/cazuri în fază terminală. Astfel, din cele 98 de cazuri, 31 au avut ca şi cauză a decesului boli neoplazice, ceea ce reprezintă 31,63% din totalul deceselor în 2016, comparativ cu anul 2015 unde din totalul de 113 decese, 41 au avut ca si cauză boli neoplazice, ceea ce reprezintă 36,28% din total. În toate cazurile au fost sesizate organele de cercetare penală şi în niciun caz nu s-a constatat culpa angajaţilor.