Chiar dacă va fi pus în acord cu Constituţia cadrul legal de funcţionare a instituţiei, puterile Agenţiei de Integritate vor fi serios diminuate.

Premierul Emil Boc promite, la unison cu partidele politice , că va încerca să repună pe picioare Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce aceasta a fost văduvită de atribuţiile ei principale, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.

În calea acestui scop stau numeroase obstacole. Pe de o parte, o serie de politiceni se opun făţiş revigorării ANI, iar, pe de alta, este imposibil juridic să redai unei instituţii atribuţiile declarate necon stituţionale.

Politicienii, prinşi între imagine şi dosare

Aparent, există o voinţă politică largă în favoarea resuscitării Agenţiei Naţionale de Integritate. Premierul Emil Boc a anunţat deja că guvernul ar putea emite o ordonanţă de urgenţă care să permită funcţionarea Agenţiei.

La Ministerul Justiţiei a fost constituit deja un grup de lucru care va încerca să găsească soluţii pentru ANI. Principalul partid de opoziţie, PSD, a anunţat, de asemenea, că susţine refacerea legii de funcţionare a ANI. O poziţie similară au avut şi liberalii.

Unanimitatea la nivelul clasei politice, punctată de declaraţii de imagine, este însă afectată de unii politiceni chiar de la putere. În timp ce premierul Emil Boc şi ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, pledau pentru refacerea ANI, colegul lor de guvern Radu Berceanu, ministru al transporturilor, critică instituţia.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda (UDMR), este şi el de acord cu demantelarea ANI. „Declararea ca neconstituţională a unor articole mi se pare în regulă. De la adoptarea legii, eu am fost de părere că nu pot fi confiscate decât bunurile dobândite prin infracţiuni, aşa cum prevede Constituţia României”, a arătat senatorul UDMR.

La PSD, primarul Constanţei, Radu Mazăre, nu a părut în niciun fel impresionat de comunicatele oficiale ale preşe dintelui partidului, Victor Ponta. „Dar uite aşa o să-i ia dracu’ pe toţi pe rând. Pe toţi cei care fac rău cu bună ştiinţă, Dumnezeu îi trimite jos, nu-i ia sus la el.”, a declarat Mazăre.Primarul Constanţei a spus că sesizările ANI depuse la Parchet împotriva sa au fost făcute fără temei.

Chiar dacă ar exista un consens real al clasei politice, puterile Agenţiei Naţionale de Integritate nu pot fi refăcute integral. Practic, i-au rămas doar atribuţii de colectare a declaraţiilor de avere şi de sancţionare a celor care nu le depun în timp util sau deloc. Asta pentru că, în principiu, atribuţiile declarate neconstituţionale nu pot fi redate printr-o altă lege.

În cazul ANI au fost eliminate cele mai importante atribuţii. Averile demnitarilor nu mai pot fi controlate, neregulile nu mai pot fi semnalate Parchetelor, iar cererea de confiscare a averii nu mai este posibilă. Mai mult, ANI nu mai poate cere demiterea respectivilor demnitari, iar declaraţiile de avere sunt trecute la secret.

Aceste prevederi pot fi introduse doar în măsura în care nu încalcă motivaţia Curţii Constituţionale, care încă nu a fost făcută publică, spune fostul ministru al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL). „Dacă, de exemplu, în cazul renunţării la publicarea declaraţiilor de avere avem o motivaţie de genul «s-a încălcat dreptul la viaţă individuală» subiectul s-a încheiat”.

OPINIE SEPARATĂ

Berceanu: ANI devenise o justiţie paralelă

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, consideră normală situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate. “După felul cum citesc eu Constituţia, ca inginer de aviaţie, scria dinainte – nu ştiu de ce nu au observat alţii - că nu e voie să faci justiţii paralele”, a spus Berceanu.

El a explicat cum vede activitatea instituţiei de acum încolo: “Ei pot să cerceteze declaraţia de avere, dar nu pot decide mai departe”. El nu crede că decizia ar fi fost luată deoarece judecătorii de la CCR s-ar fi aflat în vizorul ANI, ci pentru că instituţia era în aceeaşi situaţie cu CNSAS. “De aceea CCR a luat o hotărâre în privinţa CNSAS care decidea, dădea hotărâri, verdicte.”

MONITORIZARE

Consecinţe la Bruxelles

Funcţionarea ANI este una dintre condiţionalităţile cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, convenit cu oficialii Comisiei Europene, a precizat, ieri, printr-un comunicat, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. El reaminteşte că, potrivit celui mai recent Raport al Comisiei Europene, dat publicitatii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse.

„Declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute până în prezent de către ANI şi ar avea un potenţial impact negativ asupra mecanismului”, atrage atenţia Predoiu. Controlul averilor şi adoptarea unui mecanism eficient de verificare a declaraţiilor de avere a constituit o recomandare constantă a UE, spune ministrul Justiţiei.

Instituţii internaţionale similare sau cu atribuţii asemănătoare cu cele ale Agenţiei Naţionale de Integritate