Efectele impasului financiar mondial s-au suprapus în ţara vecină peste problemele acute ale economiei şi ale vieţii politice interne.

Factorii economici din Ungaria au răsuflat uşuraţi luni, când Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că este dispus să acorde un împrumut de 16 miliarde de dolari Ungariei, pentru a face faţă efectelor crizei financiare mondiale.

Indicele bursei din Budapesta a început să crească marţi, după săptămâni de cădere liberă. Au existat însă şi voci care au amintit că, prin accesarea împrumutului FMI, Ungaria ajunge în compania unor state care nici pe departe nu aparţin elitei economice mondiale. Au mai cerut ajutorul instituţiei financiare mondiale Ucraina, Belarus şi Pakistan, iar FMI mai duce tratative cu Brazilia.

Premierul Ferenc Gyurcsany le-a prezentat, marţi, şefilor partidelor parlamentare măsurile planificate. Conform acestora, guvernul trebuie să facă economii pe spinarea funcţionarilor publici şi a pensionarilor.

Funcţionarii publici nu pot spera creşteri salariale, dar vor trebui să renunţe şi la cel de-al 13-lea salariu. Cea de-a 13-a pensie va putea fi plătită doar până la limita a 80.000 de forinţi (echivalent a 1.100 lei). Ceea ce pare însă şi mai greu de rezolvat este că, printre condiţiile FMI-ului, apare şi susţinerea întregului spectru politic pentru măsurile restrictive. A treia variantă de buget

Guvernanţii din Ungaria au anunţat cu mândrie luni că firma Daimler AG nu renunţă la proiectul de a asambla autoturisme Mercedes compacte la Kecskemét. Producătorul german a optat pentru oraşul din sud-estul Ungariei după ce a luat în calcul şi varianta de a construi platforma în România. Anunţul a avut menirea de a da o nuanţă de optimism în perspectivele economiei ungureşti. Deşi în economia reală a Ungariei încă nu se simt efectele crizei, aşteptările din ţara vecină sunt mult mai pesimiste decât cele din România.

Este în curs de elaborare a treia variantă a proiectului de buget pe anul 2008. Prima, făcută în septembrie, lua în calcul o creştere economică de 3%. Cifra a fost modificată la 1,2 %, iar recent se fac calcule având la bază o descreştere economică de 1%.

Erika Szucs, ministrul muncii de la Budapesta, a apreciat recent că, în următoarele luni, 40.000-50.000 de salariaţi îşi pot pierde locurile de muncă. Valoarea monedei naţionale a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni chiar şi în comparaţie cu leul românesc. Pe 6 octombrie, BNR cota la 1.5846 de lei suta de forinţi. În două săptămâni cursul a scăzut la 1,2903. Banca Naţională din Ungaria a reuşit să stopeze speculaţiile financiare bazate pe devalorizarea forintului doar prin ridicarea dobânzii de referinţă de la 8,5% la 11,5%. Se plătesc cheltuielile făcute în exces

„De ce pare Ungaria mai grav afectată de efectele crizei financiare mondiale?“, se poate întreba cetăţeanul român, care, după unele excursii făcute în ţara vecină, a rămas cu impresia că acolo lucrurile merg mai bine. Unul dintre răspunsuri ar fi că Ungaria a ajuns una dintre ţările cele mai îndatorate din regiune. „Această ţară cheltuie, în fiecare an, cu 10% mai mult decât reuşeşte să producă“ - declară, într-un interviu acordat portalului index.hu, Ottó Albrecht, preşedintele uneia dintre cele mai mari firme de brokeraj din Ungaria.

„În 1990 am pornit cu o datorie de stat de 25 de miliarde de dolari, iar acum avem 85 de miliarde“, spune Albrecht. „Am creat un plus de datorie de 60 de miliarde în timp ce am vândut tot. Din aceste cheltuieli în exces rezultă că, din zece în zece ani, Ungaria pierde PIB-ul unui an întreg“, adaugă el. Specialistul financiar ajunge la concluzia că banii cheltuiţi nu au plecat din Ungaria, ci sunt absorbiţi de ecranele LCD supradimensionate ale televizoarelor, de maşinile mai scumpe, de casele mai mari, de nivelul de trai mult prea ridicat, care nu are un suport economic real. Se simte însă şi neperformanţa sistemului de asigurări sociale, la care contribuie prea puţini, dar din care trag foloase prea mulţi.

LUPTA PARTIDELOR Cine plăteşte preţul politic al crizei maghiare

Greutăţile economiei ungureşti au deci rădăcini mai adânci, criza financiară se suprapune peste problemele nerezolvate acumulate în timp în economie. Găsirea soluţiei este îngreunată şi de lupta acerbă dintre cele mai puternice partide din Ungaria: Fidesz şi Partidul Socialist Maghiar (MSZP). La jumătatea ciclului parlamentar, MSZP a ajuns să guverneze fără a avea majoritate în parlament, iar în societatea maghiară se amplifică vocea celor care doresc alegeri anticipate. Nu este de mirare că premierul a încercat să se salveze profitând de criza financiară mondială. Până şi Fidesz s-a văzut nevoit să nu mai boicoteze luările de cuvânt ale premierului în parlament. În opinia opoziţiei de dreapta, măsurile de redresare pot fi credibile doar dacă sunt puse în practică de un guvern credibil. „Şansa să ieşim din criză cu Ferenc Gyurcsany la cârma guvernului este egală cu zero“, a declarat vicepreşedintele Fidesz, Lajos Kósa. În opinia sa, este nevoie de un guvern de gestionare a crizei. În viziunea partidului de dreapta, costurile crizei nu trebuie puse în spinarea funcţionarilor publici şi a pensionarilor. Fidesz spune că economia Ungariei poate fi redresată numai prin reducerea drastică a impozitelor.

OPINIE: Lecţia Budapestei pentru ţările vecine Românii câştigă din criza maghiară Ungaria va primi miliarde de euro pentru a ieşi din criză