O discuție captivantă despre cum putem îmbunătăți cultura politică în Republica Moldova și ce rol avem fiecare în această schimbare poate fi urmărită în cadrul emisiunii „(In)Cultura politică”. Profesoara universitară Ana Guțu, fost secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, a fost invitata lui Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, realizatorul podcastului în cauză.
Cum putem îmbunătăți sistemul de educație din Republica Moldova și cum am reuși creșterea nivelului de cultură generală în societate – au fost două întrebări importante la care a răspuns doctorul în filologie romanică Ana Guțu, profesoară universitară, mai bine de trei decenii și fost prim-vicerector al Universității Libere Internaționale din Moldova.
Școlile sunt pustii și nu avem copii
„Problema cea mai mare a sistemului educațional al Republicii Moldova și a Republicii Moldova, în general, este deșertul demografic. Plecarea tinerilor, copiilor cu tot cu părinți, peste hotare, a dat peste cap structura instituțională a sistemului educației. De aceea școlile sunt pustii și nu avem copii. Din acest considerent, a avut de suferit calitatea procesului de predare-învățare. Au fost date peste cap și capabilitățile celor de la guvernare în a stimula, mai cu seamă, financiar profesorii”, a menționat Ana Guțu.
„În Basarabia există hibe și lapsusuri foarte mari în educația din sânul familiei”
„Cultura generală nu trebuie să fie doar apanajul elitelor intelectuale, ci a întregii populații. Dincolo de învinuirile ce se aduc instituțiilor de învățământ, dragostea pentru gândirea logică, pentru cunoștințe și competențe decurge din familie. Copilul dacă are cei șapte ani de acasă și este dornic să afle cât mai multe, să citească niște cărți, nu doar să stea cu ochii în jocuri electronice, se cultivă de mic. Ce pui în copil, exact aceea vei avea, odată cu trecerea timpului”, consideră profesoara universitară.
Domnia sa atrage atenția că în Basarabia „există hibe și lapsusuri foarte mari în educația din sânul familiei, întâi de toate. Aceasta pentru că familiile din Republica Moldova sunt înjumătățite, în situații când unul dintre părinți se află în străinătate, iar copiii au rămas în grija unui părinte sau a niciunui părinte. Copiii sunt lăsați acasă cu bunicii, cu rudele sau cu altcineva. Astfel, s-a periclitat întreg sistemul valoric, pe care un copil trebuie să-l primească în sânul familiei”, observă Ana Guțu.
Când „jumătate sau aproape jumătate din parlament este format din personaje absolut ridicole...”
În ceea ce privește cultura politică a alegătorilor, fosta deputată din Chișinău a spus următoarele: „Un parlament este expresia firească a societății. Când jumătate sau aproape jumătate din legislativ este format din personaje absolut ridicole în tot ceea ce înseamnă cultură generală, educație, competență de comunicare, desigur, este vinovat electoratul. Deseori, se spune că nu trebuie să învinuim alegătorii, pentru că ei sunt cei care își trimit reprezentanții în parlament. Tocmai alegătorii ar trebui să se instruiască, să citească, să se educe și, ulterior, să fie atenți pe cine trimit în parlament”.
De ce, totuși, nu există cultură generală și gândire critică
Ana Guțu susține că lipsa culturii generale în Basarabia există „din cauza confuziei identitare, lingvistice și a deportărilor care s-au produs în perioada ocupației sovietice. Pentru că am fost lipsiți de elita intelectuală, care a fost deportată, omorâtă, exterminată. Și a trebuit de format de la zero o elită profund ideologizată, care a fost asuprită de coerciția limbii și culturii ruse, care se manifesta împreună cu ideologia comunistă”, a explicat prof. univ. dr. Ana Guțu, în cadrul emisiunii „(In)Cultura politică”, realizată de politicianul Dragoș Galbur.