Războiul viitorului se va baza, mai mult ca sigur, pe sisteme interconectate care partajează informații în timp real, arme capabile să dezvolte energii imense, avioane, vase și submarine „fără echipaj”, conduse cu ajutorul inteligenței artificiale, și, evident, rachete hipersonice. Drept urmare, toate echipamentele militare care astăzi reprezintă fala celor mai puternice armate din lume vor fi mâine-poimâine bune numai de dat la fier vechi. O dovadă că așa stau lucrurile o reprezintă și concurența nemiloasă dintre SUA, China și Rusia pe piața internațională a armelor. Speriate că vor rămâne cu miliarde de dolari blocate în arme depășite moral, marile puteri își folosesc influența pentru a-și forța aliații să își doteze cât mai rapid armatele cu echipamentele de care ele nu mai au nevoie.
De altfel, armele de generația a șasea au început deja să intre în serviciul activ. Și nu e vorba numai de noile rachete ale rușilor și chinezilor care depășesc viteza sunetului, ci și de arme cu laser și microunde care par rupte din filmele științifico fantastice.
Deocamdată, rușii și chinezii par să stea mai bine. Cel puțin în ce privește rachetele hipersonice. Mai mult, au sisteme de laser montate pe vehicule terestre, precum Peresvet (Rusia) sau Lw-30 (China), iar aceste noi arme sunt capabile să lovească aeronavele inamice sau rachetele de croazieră.
Nu vă grăbiți să-i considerați pe americani depășiți din punct de vedere tehnologic. Enorma putere economică a SUA este capabilă să suurmonteze orice întârziere, așa cum s-a întâmplat și în cursa spațială de acum câteva decenii. Potrivit lui Paolo Mauri de la ilgiornale.it, „Așa cum se întâmplă întotdeauna când apare o inovație militară potențial revoluționară, se caută imediat măsuri de contracarare. Acest lucru e valabil și în ceea privește armele cu laser. Pentagonul lucrează de câțiva ani la structuri capabile nu numai să combată amenințarea pe care o reprezintă aceste lasere, ci și să le elimine complet, în termen de milisecunde”.
Principiul pe care se bazează experții americani amintește de rachetele „anti-radiații” de tip Agm-45 Shirke, folosite pentru a distruge radarele inamicului.
Americanii au și ei mai multe sisteme laser de energie mare, numite Hel, capabile să afecteze sau să distrugă sateliți, aeronave sau vehicule. Până acum câțiva ani, marea problemă cu aceste arme era dimensiunea lor, determinată de nevoia de a avea surse mari de energie și, mai ales, sisteme adecvate de răcire. Din această cauză, sistemele au fost implementate exclusiv pe nave, care puteau utiliza pentru răcire apa. În zilele noastre, însă, progresul tehnologic și miniaturizarea fac posibilă și dotarea cu lasere a vehiculelor terestre și a aeronavelor.
Statele Unite sunt decise să-și doteze aeronavele de a șasea generație cu acest de armă, iar laserul se pare că va fi gata chiar înaintea noului avion. Sistemul pare a fi o versiune mult mai mică și mai ușoară a laserului Helios, deja testat experimental pe unele distrugătoare din clasa Arleigh-Burke.
Potrivit lui Paolo Mauri, noile arme anti-laser ale americanilor, numite C-Helw, trebuie să răspundă simultan la 3 provocări: să identifice rapid atacul laser ostil, să localizeze sursa sa, să o lovească sau să o facă inofensivă.
La modul ideal, un astfel de sistem C-Helw ar trebui să poată detecta și distruge laserele cu energie mare înainte ca acestea să poată declanșa atacul devastator. Este interesant de menționat, spune Paolo Mauri. că Darpa, Biroul american de proiecte și cercetare în domeniul apărării, a solicitat și „platforme întărite care permit un atac cinetic” împotriva sistemelor laser. Acest lucru înseamnă că printre soluțiile luate în considerare se află și sisteme mai convenționale, cum ar fi rachete sau bombe care să reziste unui atac cu laser.
Desigur, toate aceste informații mu reprezintă decât vârful aisbergului și au fost lăsate să se „scurgă” în presă cu scopul de a induce în eroare inamicul sau de a-l intimida. Ce ne va aduce cu adevărat viitorul în ceea ce privește capacitatea omenirii de a se distruge pe ea însăși, e greu de spus. Chiar mai grav este, însă, faptul că pe plan mondial confruntarea dintre marile puteri e pe cale să atingă cotele din timpul Războiului Rece și, ca urmare, probabilitatea declanșării unui conflict devastator e din ce în ce mai mare.