Democraţii lui Obama, preşedintele care a reprezentat pentru mulţi speranţa renaşterii "visului american", au dezamăgit populaţia şi riscă să piardă majoritatea în Congres. Azi, milioane de americani sunt aşteptaţi la urne în alegerile legislative parţiale.

Primele birouri de vot s-au deschis deja pe Coasta de Est, la ora 12.00 ora României, în Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New York, Tennessee, Vermont şi Virginia. Ultimii care îşi vor da votul sunt americanii din Alaska, mâine dimineaţă la ora 6.00. Americanii au asistat la cea mai lungă şi costisitoare campanie. S-au cheltuit mai bine de 3,5 miliarde de dolari, cea mai mare sumă pentru un scrutin care nu este prezidenţial, potrivit Center for Responsive Politics, scrie CNN. Între timp, Barack Obama continuă şi azi campania, chiar dacă urnele s-au deschis în mare parte din state, notează France Presse. În speranţa ca va mai înclina balanţa spre democraţi, liderul de la Casa Albă are programate în ziua votului mai multe interviuri la posturi de radio locale. Republicanii, în frunte Ultimele sondaje de opinie date publicităţii înaintea alegerilor legislative parţiale de astăzi dau ca sigură o victorie clară a republicanilor. Scrutinul are ca miză cele 435 de mandate din Camera Reprezentanţilor, 37 de fotolii senatoriale şi 36 de posturi de guvernator. În prezent, democraţii controlează atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul, dar, potrivit unui sondaj Gallup, beneficiază de doar 40% dintre intenţiile de vot, în timp ce republicanii sunt preferaţi de 55% dintre americanii care au declarat că vor merge la urne. Astfel, democraţii riscă să piardă majoritatea atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, scrie France Presse.

La Senat lupta se anunţă foarte strânsă. Democraţii au 57 de fotolii, iar republicanii - 41 şi ar avea nevoie de încă zece pentru a fi majoritari. În Camera Reprezentanţilor, aceştia deţin 178 de mandate, iar democraţii - 255, însă ultimii au şanse mici să păstreze diferenţa şi după scrutinul parţial. Asta în condiţiile în care 84% dintre alegătorii înscrişi pe liste s-au declarat nemulţumiţi de starea economiei, iar aproximativ 60% au apreciat că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită.

Alegerile parţiale de astăzi au, mai mult ca niciodată, o miză politică foarte însemnată şi se desfăşoară într-un climat social dominat de o stare de revoltă generală, provocată de problemele economice grave resimţite acut la nivelul americanului de rând, au subliniat mai mulţi analişti, pentru "Evenimentul zilei".

"Alegerile parţiale sunt, înainte de toate, un referendum neoficial asupra preşedintelui. Din 1934 până în prezent, cu excepţia anului 2002, când George W. Bush le-a adus republicanilor locuri în plus în contextul măsurilor excepţionale de securitate adoptate după 11 septembrie 2001, partidul care a dat preşedintele a pierdut locuri în Camera Reprezentanţilor. Şi asta dintr-un motiv simplu, pentru că liderul de la Casa Albă nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor populaţiei", explică Sean Foreman, politolog la Universitatea Barry din Miami Shores, Florida.

Situaţia economică, în centrul dezbaterilor

"În condiţiile în care preşedintele Barack Obama a generat de departe cele mai mari aşteptări în rândul votanţilor, este de aşteptat ca aceştia să reacţioneze în consecinţă", adaugă acesta.

"Dacă, în 2006, alegerile parţiale au fost dominate de dezbaterea pe tema războiului din Irak, ceea ce a şi dus la pierderea de către republicani a majorităţii în Camera Reprezentanţilor, anul acesta economia, în special problema şomajului şi a executărilor silite, a eclipsat orice alt subiect, precum conflictul din Afganistan, avortul sau căsătoriile între persoane de acelaşi sex", precizează Foreman.

Competiţie pe fondul nemulţumirii generale

Alegerile de anul acesta, a mai explicat Foreman, aduc şi un număr mai mare de candidaţi independenţi, care vor să se detaşeze de orice partid în încercarea de a evita şi profita în egală măsură de nemulţumirea electoratului faţă de formaţiunile politice consacrate.

"În consecinţă, în 2010, avem parte de alegeri parţiale mai competitive ca niciodată", a mai precizat acesta. "Cel mai probabil, republicanii vor obţine o majoritate de 50-60 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În consecinţă, pentru următorii doi ani, proiectele legislative majore ale democraţilor vor intra în faza de standby", a conchis politologul american.

Sergio Bustos, editor la departamentul Politic al cotidianului "Miami Herald", confirmă starea generală de dezamăgire a electoratului, în special faţă de actuala situaţie economică.

"În Florida, de exemplu, nivelul şomajului este de aproape 12 la sută, mai mare decât rata medie la nivel naţional. Unul din cinci proprietari de case a fost executat silit. Cum ideea de proprietate este parte a visului american, astfel se explică şi starea de furie a celor rămaşi pe drumuri", precizează Bustos.

Calcule pentru scrutinul prezidenţial din 2012

"Dincolo de dezbaterea economică, ceea ce este acum important de urmărit este modul în care rezultatele alegerilor parţiale de anul acesta vor influenţa scrutinul prezidenţial din 2012. Oamenii mă întreabă adesea dacă Obama mai are vreo şansă să fie reales peste doi ani. Eu le răspund simplu: depinde cine va candida împotriva lui", explică Bustos.

El nu exclude posibilitatea ca Tea Party, mişcarea care înglobează nemulţumirea maselor faţă de politicile economice promovate de administraţia democrată, să aibă o existenţă efemeră, atâta timp cât durează şi criza economică.

Strada şi vocile ei

Opiniile printre cetăţenii de rând sunt împărţite, în funcţie de adeziunea politică a fiecăruia. "Administraţia democrată a cheltuit fonduri uriaşe într-un mod total nejustificat fără ca economia să beneficieze de pe urma lor", a declarat Walter Alvarez, un analist financiar din Key Biscayne, o suburbie a oraşului Miami, referindu-se la măsurile de stimulare a dezvoltării şi la reforma sistemului de sănătate.

"Republicanii vor reducerea taxelor ca premisă a creşterii economice, dar nu sunt conştienţi că odată cu asta nu vor mai fi bani pentru infrastructură, şcoli, spitale", a replicat Philip Adler, un pensionar din Fort Lauderdale.

Riscul de fraude este foarte redus

Posibilitatea comiterii de fraude electorale, în special prin vot multiplu, este aproape zero, explică Lester Sola, coordonatorul echipei care supervizează alegerile parţiale în districtul Miami-Dade, unde locuiesc aproximativ 1.300.000 de americani cu drept de vot.

"În momentul în care un alegător îşi exprimă opţiunea electorală, chiar şi înainte de ziua propriu-zisă a alegerilor şi chiar dacă o face prin corespondenţă, sistemul electronic interconectat la toate secţiile de vot îl marchează ca votant la scrutinul respectiv. Astfel că nu avem decât un vot pentru fiecare votant", subliniază Sola.

"Bineînţeles că au existat tentative de fraudă electorală, în special în rândul celor care votează în afara circumscripţiilor electorale de care aparţin, dar dispunem de mijloace tehnice pentru blocarea acestor iniţiative", dă asigurări Lester Sola. CORESPONDENŢĂ DIN MIAMI