Reprezentanții misiunii diplomatice din „Cizmă” dau vina pe guvern pentru faptul că sute de români nu au putut vota pe 2 și pe 16 noiembrie.
Apar noi informații despre modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale în străinătate, după ce procurorii DNA au anunțat că au preluat un dosarul „Votul din Diaspora”. Prima reacție vine de la Ambasada României în Italia, condusă de Dana Constantinescu. Reprezentanța a făcut mai multe precizări pentru „Evenimentul zilei”. „Misiunile diplomatice și consulare nu au niciun fel de competență în reglementarea cadrului legal - număr de secții de votare, ora de închidere a acestora sau desemnarea membrilor comisiilor electorale. La cel deal doilea scrutin, în Italia s-au prezentat la urne aproximativ 96.000 de persoane, comparativ cu cifra înregistrata in primul tur de 35.000”, susține Ambasada.
Diplomații mai arată că aceste cifre au fost posibile în condițiile în care propunerea „Ambasadei României de înființare a unui număr total de 66 de secții de votare pe întreg teritoriul Italiei nu a fost acceptată, numărul final de secții de votare la alegerile din noiembrie 2014 fiind de 51”.
Acuzațiile
Precizările au fost făcute după ce Eugen Terteleac, președintele Asociației Românilor din Italia, a declarat că Ambasada nu a făcut nimic în legătură cu interdicțiile de circulație din week-end-ul alegerilor de la Roma și despre organizarea defectuoasă a alegerilor. Ambasada mai arată că la solicitarea sa, primarul Romei a făcut o derogare pentru cetățenii români.
Daniel Tecu, preşedintele Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE), a anunțat ieri că va pune la dispoziția DNA toate documentele și informațiile de care dispune privitoare la alegerile prezidențiale. Potrivit acestuia, Ministerul de Externe şi Guvernul României au ignorat avertizările facute de FADERE, încă din 21 septembrie, în care li s-a transmis clar că 294 de secții de vot sunt insuficiente pentru românii din Diaspora, specificând că între 2009 și 2014 numărul românilor din afara țării în unele țări s-a dublat, iar in altele a crescut cu 20-30%.
„Ministerul de Externe a refuzat să asigure un număr suficient de cabine de vot și de ștampile pentru secţiile de votare mai aglomerate,” susține Tecu.
FADERE arată cine ar fi „vinovații”
Potrivit FADERE, pe lângă vina Guvernului României se pot adăuga și faptele diplomaților români care nu au lucrat în favoarea românilor, „reamintim că aceste persoane încă sunt în funcțiile lor”:
● Unii președinti de secții de vot din Diaspora au decis să plătească mai puțin membrii din comisia electorală, scopul fiind ca aceștia să renunțe.
● În alte secții de vot, președintele secției a mers în mai multe ocazii la românii care așteptau la rând să voteze recomandându- le să plece acasă că oricum nu vor mai putea vota.
● În mai multe secții de vot, președinții au închis ușile cu 15 și chiar 30 de minute înainte de ora 21.00.
● În două din secțiile de vot, la ora 21.00 nu au vrut să mai lase românii să voteze, chiar dacă aceștia se aflau în interiorul secției.
● De asemenea considerăm vinovați toți președinții de secții de vot care și-au permis să cheme Poliția din țara respectivă și să o pună împotriva propriilor concetățeni pentru care ar fi trebuit sa lucreze. Românii care au vrut să voteze nu au fost violenți, au dat dovadă de foarte multă răbdare, de civism și patriotism prin faptul că au îndurat până la 10 ore de stat la coadă.
Procurorii DNA au cerut, la sfârșitul săptămânii trecute, de la Parchetul General, dosarul constituit ca urmare a plângerilor depuse de cetățenii din străinătate, români care nu au putut vota la alegerile din noiembrie. Motivul: ar exista indicii de corupție.
Asta după ce, pe 18 noiembrie, Parchetul General a început urmărirea penală „în rem” pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Pe de altă parte, Institutul de Politici Publice a depus o plângere penală la DNA să investigheze afirmațiile făcute de foștii lideri PSD, Mircea Geoană și Marian Vanghelie, cu privire la rolul vicepremierului Liviu Dragnea și al premierului Victor Ponta, în obstrucționarea dreptului la vot al românilor din Diaspora. Potrivit IPP, unui număr de peste 200.000 de români din Diaspora li s-a încălcat dreptul de a vota.
Una din plângerile făcute la Parchet și care acum a ajuns la DNA este a europarlamentarului Monica Macovei. Aceasta consideră că vinovați ar fi premierul Victor Ponta, fostul ministru de Externe Titus Corlățean, Bogdan Stanoevici, ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, a „președinților secțiilor de votare din străinătate, care au împiedicat dreptul la vot”, dar și a altor persoane implicate în procesul de vot.