În trei ani şi jumătate, România a absorbit doar 10% din banii europeni alocaţi prin instrumentele structurale şi 12% din cei pentru agricultură, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35 miliarde euro mai mult.
De la aderare şi până în prezent, România a contribuit la bugetul UE, în calitate de stat membru, cu suma totală de 4,53 miliarde de euro, ultima plată fiind efectuată pe 2 august 2010.
În schimb, proiectele europene au "absorbit" doar 2,18 miliarde de euro (971 milioane de euro din fonduri structurale şi 1,2 miliarde de euro din cele pentru agricultură), dezvăluie revista "Capital". Cu alte cuvinte, am vărsat la bugetul Uniunii Europene mai mulţi bani decât am fost capabili să încasăm prin programele care ne-au fost dedicate.
Cea mai bună soluţie de a scoate ţara din criză
Deşi se declară nemulţumit de nivelul scăzut al plăţilor efectuate pentru proiectele europene, singura măsură de stimulare a absorbţiei anunţată de premierul Emil Boc a fost cea referitoare la rezilierea contractelor ale căror lucrări au înregistrat întârzieri de şase-nouă luni.
Fondurile europene sunt însă cea mai importantă cale de a scoate România din criză, a precizat, în repetate rânduri, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu. Recent, şi experţii Fondului Monetar Internaţional au tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte absorbţia banilor UE.
"Suntem foarte îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene. Vrem să depunem tot efortul pentru a îmbunătăţi atragerea acestor finanţări şi vrem să lucrăm împreună cu guvernul pentru găsirea unor strategii. (...) Principala provocare este ca banii să fie folosiţi înainte ca ei să dispară, înainte să înceteze să mai fie disponibili pentru România, a spus, săptămâna trecută, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks.
Licitaţii trucate
Pe lângă faptul că am accesat doar 10% din fondurile comunitare alocate, o parte din bani trebuie să-i şi returnăm, din cauza ilegalităţilor.
Şeful guvernului, Emil Boc, a declarat, sâmbătă, la Iaşi, că "sunt necesare însă transparenţa şi legalitatea. Orice încurcătură sau abuz se întorc împotriva românilor, care vor suporta din banii lor costul acestor proiecte. Avem, spre exemplu, câteva proiecte pe agricultură unde România trebuie să returneze banii. Trebuie să renunţăm la «dacă» şi să punem în loc «să implementăm». E şi legislaţia de vină, dar sunt greşeli ale celor care implementează proiectele. Când se fac licitaţii cu dedicaţie, evident că apar probleme".
Critici referitoare la banii europeni au fost aduse unor miniştri şi de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a spus, în urmă cu două luni, că Ministerul Transporturilor nu a atras nicio finanţare europeană din cauza incompetenţei angajaţilor "arhiselecţionaţi" şi că el, dacă ar fi fost în locul lui Radu Berceanu, i-ar fi dat afară pe toţi cei care gestionează proiectele.
Cea mai mare problemă întâmpinată de firmele româneşti care vor să atragă fonduri UE constă în faptul că nu găsesc bani pentru cofinanţare. Totodată, sistemul greoi şi birocraţia de aprobare a dosarelor de către instituţiile din România împiedică absorbţia fondurilor europene.
"Numai din utilizarea fondurilor europene se creează perspectiva ieşirii din recesiune." EMIL BOC, premierul României