Produsele bogate nutritiv ajută organismul să lupte împotriva bolilor grave înainte ca ele să apară. O alimentaţie sănătoasă înseamnă alimente diversificate şi bogate în glucide, proteine, vitamine şi minerale şi sărace în zaharuri şi grăsimi rele.
Cheia unei alimentaţii corecte stă în calitatea alimentelor consumate, de multe ori mult mai importantă decât cantitatea. Alimentaţia sănătoasă trebuie să fie echilibrată caloric, adaptată vârstei, sexului şi stilului de viaţă şi în niciun caz să fie monotonă. Alimentele trebuie să conţină toţi factorii nutritivi de care organismul are nevoie într-o zi.
Astfel, proteinele şi lipidele reprezintă factorii nutritivi cu rol plastic (formarea de noi celule şi reînnoirea celor îmbătrânite, deteriorate), glucidele au rol energetic, sărurile minerale au rol în desfăşurarea funcţiilor vitale, iar vitaminele au rol de catalizator al reacţiilor biochimice din organism. Nu există niciun aliment care să conţină toţi factorii nutritivi în proporţii corespunzătoare, de aceea diversitatea este esenţială.
Oul, alimentul complex
Oul are un potenţial nutritiv foarte înalt, cu o valoare energetică de 160 de kilocalorii la 100 de grame. Proteinele oului au o mare valoare biologică, dar şi cel mai echilibrat conţinut de aminoacizi esenţiali. Este o sursă importantă de fosfor lecitinic, fier bine asimilabil, calciu, precum şi de numeroase vitamine.
"Grăsimile din ou sunt valoroase din punct de vedere biologic, iar asociate cu lecitină şi cefalină, constituie tonifianţi apreciaţi pentru activitatea nervoasă superioară", explică Luiza Pîrvu, medic nutriţionist. Atenţie însă că oul are mult colesterol, ceea ce limitează consumul acestui aliment în raţia zilnică la o bucată pentru copii şi adolescenţi. Adulţii pot consuma un ou pe săptămână, iar vârstnicii două ouă.
Varza, conopida şi broccoli (crucifere) au proprietatea de a grăbi eliminarea substanţelor nocive din organism şi în prevenţia cancerului colo-rectal.
Somonul reglează nivelul sangvin
Somonul este una dintre cele mai importante surse de acizi grai nesaturaţi, fiind indicat pentru potenţialul sau de a regla nivelul sangvin al colesterolului şi pentru rolul sau antiaterosclerotic.
"Ateroscleroza este cea mai frecventă afecţiune a vaselor de sânge, consecinţele sale fiind infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, etc. Somonul conţine, alături de hering, cele mai mari cantităţi de acizi graşi nesaturaţi", completează nutriţionistul Luiza Pîrvu.
"Bombă de vitamine" în fructe de pădure
Fructele de pădure sunt adevarate concentrate de vitamine (B, A, E, C), minerale, glucide şi fibre, ce au rol în prevenirea bolilor cardiovasculare şi neurovasculare, hipoglicemiant şi imunomodulator.Acestea sunt recunoscute ca fiind cele mai importante surse de antioxidanţi, substanţele anti-îmbătrânire atât de utile organismului.
INDICAŢII
Nivelul necesar de calorii în funcţie de vârstă
Pentru un copil (de la 6 la 18 ani) necesarul caloric porneşte de la 1.500 de kilocalorii pana la 3.000 de kilocalorii, media situându-se în jurul valorii de 2.200. Pentru a ajunge la acest nivel e nevoie de 15% proteine (mai mult de jumătate trebuie sa fie proteine de calitatea I furnizate de carne de pui, vită, peşte, dar şi ouă şi lapte), 35% trebuie să fie lipide, atât animale (lapte, unt, smântână, caşcaval), cât şi vegetale (soia, floarea soarelui, nuci, alune, migdale). Restul de 50% trebuie "umplut" cu glucide-făinoase (paste, pâine, produse de panificaţie), fructe şi legume.
În schimb, pentru un adult, media nivelului caloric este în jur de 2.500 de kilocalorii, limitele fiind 2.000 şi 4.500 pe zi. "Repartiţia nutrienţilor diferă faţă de copil: 20-25% protein,e 20-30% lipide (în care să predomine cele de origine vegetala, dar fără a fi ignoraţi acizii graşi polinesaturatţ de tip omega 3), iar 55-60% glucide (provenite preponderent din legume - varză, rădăcinoase, conopidă, broccoli, fasole, vinete, ardei) şi fructe (kiwi, fructe de pădure, piersici, căpşuni) şi mai puţin din produse făinoase, orez, cartofi sau dulciuri.