Copiii trebuie să mănânce regulat lactate, carne slabă, peşte, fructe şi cerealele integrale pentru a face faţă cu brio programului şi efortului intelectual. Consumul de dulciuri trebuie să fie moderat.
Performanţa şcolară a unui copil e în mare măsură influenţată de regimul lui alimentar. Pe lângă faptul că se află în perioada de creştere, copilul depune efort intelectual care trebuie susţinut printr-o proporţie echilibrată a nutrienţilor: făinoase, cereale, fructe şi legume, carne de pui sau de vită, lactate, ouă, nuci, alune, seminţe.
O zi obişnuită din punct de vedere alimentar poate arăta astfel: cereale integrale cu lapte sau ouă fierte cu pâine prăjită la micul-dejun (servit în prima oră de la trezire), supă sau ciorbă şi friptură cu legume la prânz şi peşte cu orez la cină. Copilul trebuie să respecte cele trei mese principale ale zilei şi să mănânce un prânz cald, cel puţin o dată la două zile.
Mesele principale trebuie completate de gustări: iaurt, fructe, alune, nuci, batoane din cereale.
Peşte şi pâine integrală
Alimentaţia şcolarului trebuie să includă proteine de calitate, de preferat carne de pasăre (aproximativ 75 de grame pe zi), carnea fiind o sursă importantă de vitamine şi de fier.
Medicul nutriţionist Ştefan Ionuţ precizează că peştele nu trebuie să lipsească din hrana celui mic, fiind un aliment hrănitor, cu puţine calorii şi bogat în acizi graşi de tipul Omega 3 şi Omega 6, precum şi în calciu, fos for, zinc, fier şi vitamine.
Carnea de pasăre şi peştele se gătesc dietetic: fierte, sotate sau la cuptor. Pâinea albă ar trebui înlocuită cu pâine integrală, iar sosurile prea grase şi prăjelile cu grăsimi "bune" din ulei de măsline, avocado şi peşte gras. Aceste grăsimi ajută la absorbţia corectă a vitaminelor, necesare la fabricarea unor hormoni de creştere sau a unor structuri esenţiale ale sistemului nervos.
Nutriţioniştii recomandă părinţilor să le dea celor mici cel puţin două ouă pe săptămână, aliment echilibrat din punct de vedere al nutrienţilor.
Lactatele, elementul-cheie
Medicii spun că lactatele sunt elementul-cheie în dieta copiilor, mai ales în jurul vârstei de 11 ani, când nevoia de calciu este foarte mare. Consumul de lactate contribuie la dezvoltarea oaselor şi a danturii şi la o bună contracţie a muşchilor.
Nutriţionistul Ştefan Ionuţ recomandă lactatele de calitate, cu un conţinut slab în grăsimi. "Procentele de grăsime din lactate ar trebui să arate astfel: lapte - 1,5% grăsime, iaurt - 2-4%, brânzeturi - 12-20% şi smântână - 18-24%. Foarte important este ca lactatele să nu se combine cu inhibitori ai calciului, precum ciocolată, cacao sau roşii. Cea mai sănătoasă asociere este cea cu cereale integrale".
Copiii cu intoleranţă la lactoză pot consuma alte alimente bogate în calciu, precum legumele cu frunze verzi (spanac), fasole, migdale, sardine în conservă şi somon.
MODERAŢIE Ciocolata ţine creierul "în priză"
Creierul "se hrăneşte" în principal cu glucoză, însă dulciurile concentrate nu trebuie să fie consumate în exces, atenţionează nutriţioniştii. Ele trebuie înlocuite cu fructe (300-500 de grame zilnic), sucuri naturale şi cereale integrale.
În plus, părinţii nu trebuie să facă un obicei din a-şi recompensa copiii pentru reuşitele lor cu dulciuri. Totuşi, celor mici nu trebuie să le fie refuzată ciocolata, însă în cantităţi moderate. Beneficiile acestui aliment constau în conţinutul de lipide care "hrănesc" celula nervoasă.
De asemenea, conţinutul de cacao al acesteia ajută creierul să-şi menţină un tonus ridicat, lucru foarte important în activitatea intelectuală.
RECOMANDĂRI
Suplimente nutritive, doar la nevoie
Alimentele bogate în vitamine sunt foarte importante. Acestea întăresc imunitatea, stimulează creşterea şi producerea celulelor nervoase. "Vitamina A se găseşte în lactate, gălbenuş de ou, peşte gras şi stimulează creşterea, menţine pielea sănătoasă şi previne infecţiile. Vitaminele complexului B din carne reglează metabolismul celular. Vitamina D, care se găseşte în ficat şi peşte gras, stimulează creşterea, vitamina E din uleiuri şi germeni de grâu este cel mai puternic antioxidant, iar vitamina C, care se găseşte mai ales în fructe, întăreşte imunitatea şi ajută la absorbţia fierului", explică specialistul în nutriţie Nestle Nesquik Elena Casapu.
Multivitaminele pot fi folosite ca adjuvanţi în alimentaţie, mai ales în sezonul rece, când copiii sunt privaţi de prezenţa fructelor proaspete şi au un apetit mai scăzut.
Specialiştii îi sfătuiesc însă pe părinţii care obişnuiesc să-şi "îndoape" copiii cu suplimente nutritive să renunţe la aceste "artificii" dacă utilizarea lor nu este necesară şi să se axeze pe o alimentaţie corectă.