Doctor european în domeniul Procesării Limbajului Natural, cu o intensă activitate ştiinţifică în cadrul European Joint Research Center şi organizator principal al workshop-ul internaţional Computational Approaches to Subjectivity Analysis, Alexandra Balahur este tânărul pentru care România nu este un subiect închis, atâta vreme cât o poate promova în activităţile sociale sau ştiinţifice.
Ştim că ai urmat cursurile unei facultăţi din România după care ai ales să îţi dezvolţi cariera de cercetător în afara ţării. Care au fost schimbările majore pe care le-ai simţit odată cu alegerea făcută? Alexandra Balahur: Cele mai importante schimbări, cred eu, nu sunt legate de viaţa profesională. Este, în primul rând, greu să fii departe de casă, de cei dragi. E o provocare să te adaptezi unui nou mediu, cu o limba distinctă de a ta (chiar dacă o ştii), cu alte reguli şi alte obiceiuri. Nu mai eşti alături de prietenii de o viaţă şi de cunoscuţi. Trebuie să cunoşti noi oameni, să te integrezi în noi grupuri, să înţelegi „cum funcţionează” acea nouă societate în care trăieşti şi să te integrezi cât mai repede şi mai bine în ea. Eşti responsabil pentru absolut tot ceea ce ţi se întâmplă, iar această responsabilitate te maturizează foarte mult.
Din punct de vedere profesional, schimbarea cea mai mare a constituit-o stilul de lucru, orientat spre aplicaţie şi apariţia deadline-urilor. Titlul de doctor european ţi s-a acordat în urma aprecierii internaţionale a tezei de doctorat. Care au fost elementele de inovaţie pe care le-a adus cercetarea ta în domeniul informaticii? Cercetarea din cadrul tezei mele se încadrează domeniului Procesării Limbajului Natural, care este parte a disciplinei „Inteligenţă Artificială”, parte a Informaticii. Teza mea, intitulată „Methods and Resources for Sentiment Analysis in Multilingual Documents of Different Text Types”, propune şi evaluează algoritmi informatici pentru extragerea automată a sentimentelor exprimate în diferite tipuri de texte (articole de ziar, critici pe internet, blog-uri, forumuri, dezbateri politice), algoritmi bazaţi pe dicţionare şi metode statistice. Contribuţia tezei nu este doar în informatică, prin aceşti algoritmi propuşi şi evaluaţi (atât pe texte existente, cât şi în competiţii de specialitate), dar şi pe partea de analiză lingvistică a caracteristicilor acestor texte şi a modalităţilor prin care sentimentele sunt exprimate în cadrul lor, în diferite limbi. Pentru aplicarea algoritmilor menţionaţi, este nevoie de texte adnotate corespunzător, iar această analiză este singura modalitate prin care aceste texte pot fi corect etichetate şi utilizate. Mai mult, metodele propuse au fost aplicate în cadrul unor sisteme mai ample, ce rezumă automat opiniile exprimate în lanţurile de comentarii la post-uri din blog-uri şi la sisteme de tip întrebare-răspuns pentru opinii, care pot fi utilizate pentru a găsi cele mai relevante răspunsuri la întrebări de tipul „De ce preferă oamenii MacOS sistemului de operare Windows?” cautând în documente pe Internet. Ce presupune implicarea ta ca postdoctorand în cadrul European Commision Joint Research Center? La JRC îmi continuu cercetarea în domeniul analizei opiniilor şi sentimentelor în texte în diferite limbi, în special în textele aparţinând aşa-numitei „social media” – i.e. reţele sociale, microbloguri. În acelaşi timp, continuu să organizez workshop-ul Computational Approaches to Subjectivity Analysis, deja la a treia ediţie şi organizez şi editez publicaţiile aferente. Lucrez la publicaţii ştiinţifice şi particip, în calitate de membru, în diferite comitete ştiinţifice la evenimente sau publicaţii din domeniu. Anul acesta ai primit distincţia „Cel mai bun student român din străinătate” la Gala organizată de Liga Studenţilor români din străinătate. În ce măsură recunoaşterea naţională a meritelor în cercetare aduce satisfacţie în raport cu recunoaşterea internaţională? M-am bucurat foarte mult pentru acest premiu primit de „acasă”. Reprezintă recunoaşterea tuturor eforturilor, inclusiv al celui de a fi departe de acest „acasă”, în drumul spre realizarea profesională. În acelaşi timp, m-am bucurat pentru că am avut oportunitatea de a transmite un mesaj de încurajare pentru tinerii de acasă, şi anume acela că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat, întotdeauna găseşti oportunităţile pentru a-ţi împlini visul.
Ce a învăţat tânăra Alexandra din experienţa de a face parte dintr-o comunitate, fie ea ştiinţifică sau de altă natură, atunci când te afli în altă ţară decât cea de origine? Ca să poţi să te adaptezi şi să te integrezi, trebuie să fii tolerant, flexibil şi să încerci să vezi şi să înţelegi lucrurile prin prisma culturii grupului sau comunităţii în care eşti. E important să înţelegi că nu există un mod universal de a vedea viaţa şi priorităţile, sau de a interpreta situaţiile şi e important să ştii să comunici în orice situaţie, pentru a evita conflictele sau neînţelegerile generate de aceste diferenţe culturale. De asemenea, trebuie să ai un caracter puternic şi să ştii întotdeauna cine eşti, ce ştii şi ce vrei.
Nu este uşor să fii departe de familie, de casă, de cei cunoscuţi, singur, printre străini. Eşti singurul care poate avea grijă de tine şi, în acelaşi timp, trebuie să ai tu grijă de toate. Trebuie să te integrezi într-o societate care are principii diferite, în grupuri de oameni care au mentalităţi şi obiceiuri diferite faţă de ale tale, care vorbesc o altă limbă, care au uneori idei preconcepute faţă de locul din care vii sau care nu înţeleg ideea de a pleca de lângă cei dragi pentru că doreşti să îţi găseşti propriul drum de afirmare profesională. Trebuie să treci peste toată această etapă de adaptare şi, în plus, trebuie să munceşti mult pentru ca să ajungi să te aprecieze pentru munca ta.
Vorbind din prisma experienţei personale, care ar fi primele lucruri care crezi că ar trebui schimbate în România? Cel mai important lucru care ar trebui să se schimbe este mentalitatea, în sensul simţului responsabilităţii pentru ceea ce faci tu şi al unei preocupări diminuate pentru „capra vecinului”. Care consideri că sunt aspectele care avantajează România şi care ar putea contribui la dezvoltarea societăţii româneşti? Trebuie să înţelegem că avem tot ceea ce este nevoie pentru a ajunge la nivelul oricărei alte ţări. România este o ţară bogată în resurse, foarte frumoasă, iar românii sunt, în majoritatea lor, oameni foarte educaţi, cu o cultură vastă, care vorbesc fluent cel puţin o limbă străină. De asemenea, pregătirea teoretică la ştiinţele exacte este foarte bună în România. Ce sfat ai fi dorit să primeşti la început de drum care să te fi ajutat în alegerile tale şi pe care acum să-l poţi da mai departe tinerilor? Că în lumea în care trăim este imposibil să anticipezi toate oportunităţile care se pot ivi. Trebuie să ai mintea deschisă şi să ştii ceea ce îţi place să faci cu adevărat. Oportunităţile se pot ivi la orice pas. Iar drumul îl descoperi pe măsură ce faci paşii spre locul unde îţi doreşti să ajungi. Ana Maria Blănaru, Voci pentru România Proiectul "Voci pentru România" este lansat de GRASP (Global Romanian Society of Young Professionals). Scopul proiectului este de a aduce în atenţia publicului români care au excelat în varii domenii şi care pot reprezenta un reper concret pentru societatea română contemporană şi, mai ales, pentru tinerii români în orientarea lor, spre o bună dezvoltare profesională. Pentru mai multe detalii accesaţi www.vocipentruromania.ro