Alegeri prezidențiale în Moldova. Factorul decisiv în turul doi: „Votul de protest” versus „votul geopolitic”

Denis Cenusa / sursa foto: Twitter

Alegeri prezidențiale în Moldova. Turul doi al alegerilor prezidențiale (3 Noiembrie) este imprevizibil, deși președintele în exercițiu Maia Sandu a obținut cele mai multe voturi în primul tur (656.852 de voturi sau 42,9%). Principalul dezavantaj al lui Sandu față de rivalul ei politic, Alexandru Stoianoglu, este că nu are sprijinul celorlalți 9 candidați, care au pierdut în primul tur. Dimpotrivă, unii dintre ei și-au anunțat sprijinul pentru Stoianoglo (Irina Vlah, Victoria Furtună și Natalia Morari). Partidul Comunist, care a susținut un alt candidat, Vasile Tarlev, a cerut, de asemenea, alegătorilor să voteze pentru Stoianoglo. O listă lungă...

În paralel, fostul primar al Bălților, Renato Usatîii și-a îndemnat alegătorii să voteze împotriva lui Sandu și împotriva socialiștilor, fără a-și face firma împotriva lui Stoianoglo. Alegătorii lui Usatîii sunt critici pentru consolidarea votului pro-Sandu, cu 213.169 de voturi (13,7% din voturile exprimate în primul tur), cu 35.107 voturi în diaspora. În urmă cu patru ani, înainte de turul doi din 2020, Usatîi l-a dezavantajat pe Igor Dodon, chemându-și alegătorii (16,9% sau peste 200.000 de alegători) să o aleagă pe Sandu. Cu toate acestea, la aceste alegeri, Usatîi refuză să repete același scenariu, înțelegând că dacă își va reorienta alegătorii să o realeagă pe actuala președintă, riscă să-i piardă la alegerile parlamentare din vara lui 2025, când partidul său („Partidul Nostru”) are posibilități reale să intre în viitorul legislativ. Un scenariu teribil.

„Votul de protest” versus „votul geopolitic”

Decalajul dintre votul primit de Maia Sandu în turul doi al alegerilor din 2020 și cel obținut în primul tur în 2024 este de 286.154 de voturi. În 2020, victoria lui Sandu a fost asigurată de votul de protest împotriva lui Igor Dodon, care la alegerile din 2024 îl susține pe candidatul independent Alexandr Stoianoglo. Apelurile directe ale lui Sandu către cei aproximativ 213.000 de oameni care au votat pentru Usatîi pot avea un efect minim, având în vedere că Usatîi a promovat în mod deschis un vot anti-Sandu.

                                  Votul pentru Maia Sandu în 2020 și 2024

2020, turul 2

2024, turul 1

943,006

656,852

Din totalul de 1,5 milioane de voturi, Sandu a adunat aproape 43%, în timp ce Stoianoglo a mizat în primul rând pe voturile Socialiștilor – 401.2015. Așadar, în turul doi, cei doi rivali se vor lupta pentru circa 488.000 de alegători care i-au susținut pe ceilalți 9 candidați, jumătate dintre voturi fiind direcționate spre Usatîi. Având în vedere că majoritatea acestor candidați au criticat-o pe Sandu și guvernul care a sprijinit-o în alegeri, aceștia ar putea fi convinși să nu se alăture votului de protest folosind „dilema geopolitică”.

În cadrul dezbaterilor dinaintea turului doi, discursul lui Sandu s-a bazat pe acuzații la adresa lui Stoianoglo că ar reprezenta „Calul Troian” al Rusiei. Intenția este de a convinge alegătorii indeciși către cine să-și reorienteze voturile făcând apel la narațiuni că victoria lui Stoianoglo va duce la izolarea Moldovei de UE. Aceste afirmații au fost respinse de rivalul lui Sandu, care se pronunță în favoarea integrării europene, dar cu accent pe interesul național. Demersul pro-UE a lui Stoianoglo beneficiază de implicarea sa directă în obținerea regimului fără vize cu UE și Acordul de Asociere, ambele în 2014, care stau la baza pregătirii Moldovei pentru statutul actual de țară candidată.

Sandu contează pe voturile celor care au votat „pentru” la referendumul, care a fost validat de Curtea Constituțională (pe 31 octombrie), pe fondul multiplelor obiecțiuni ale opoziției. Cu ajutorul referendumului validat, Sandu intenționează să obțină voturile celor care au susținut ideea modificării constituției (749.719 voturi), dar au refuzat să o voteze - 93.000 de alegători. Sub influența „dilemei geopolitice” și folosind sintagma „Salvați Moldova”, Sandu speră că alegătorul va fi recrutat reacționând la temerile amenințării ruse. Tot în același sens, pot contribui cu informațiile publicate de instituțiile statului și mass-media care îl simpatizează pe Sandu despre acțiunile hibride ale Rusiei în vederea coruperii alegătorilor. Dacă cei 93.000 de susținători ai referendumului o susțin pe Sandu, atunci aceasta va putea aduna 749.852 în turul doi, cu aproape 200.000 mai puțin decât a obținut în turul doi în 2020.

Estimările votului pentru Sandu în turul doi, având în vedere scorul la referendum

Rezultatul turul 1, 2024

Voturile pentru referendum, dar care nu au susținut-o pe Sandu

Estimările pentru turul 2

656,852

93,000

749,852

Pentru a câștiga în turul doi, Stoiangolo ar avea nevoie de toți cei 488.000 de alegători, care au votat pentru alți candidați. Mulți dintre ei nu vor vota cu el nici din motive ideologice, nici pentru că a boicotat referendumul. Totuși, Stoianoglo are la dispoziție voturile celor care au votat „nu” la referendum. Diferența dintre aceste voturi și alegătorii care l-au ales pe Stoianoglo în primul tur este de 338.000. Anume asupra acestei categorii își concentrează atenția Stoianoglo, încercând să capitalizeze pe mesajul schimbării politice (votul de protest împotriva lui Sandu).

Estimările votului pentru Sandu în turul doi, având în vedere scorul la referendum

Rezultatul turul 1, 2024

Voturile “împotrivă” la referendum, care nu l-au susținut pe Stoianoglo

Estimările pentru turul 2

401,215

338,000

739,215

Scenariile care se vor derula depind de amploarea interferenței ruse, de capacitatea lui Sandu de a mobiliza diaspora (circa 169.000 au votat-o ​​în primul tur) și de capacitatea lui Stoiangolo de a deveni simbolul votului de protest împotriva lui Sandu (alegătorii contracandidaților - 488.000 de alegători).

Scenariul 1. Sandu câștigă datorită mobilizării fără precedent a diasporei. În acest sens, Sandu trebuie să acopere golul de vot pe care nu îl poate obține în țară decât dacă nu depășește cifra obținută în diasporă în 2020 (240.000 de voturi). Rezultatul a fost mai mic în turul întâi din 20 octombrie 2024, când ea a obținut 169.294 de voturi în străinătate. Votul masiv în diasporă este o precondiție minimă ca Sandu să aibă șanse de a fi realeasă.

Scenariul 2. Stoianoglo reușește să se impună datorită votului de protest. Pentru ca un astfel de scenariu să se concretizeze, el trebuie să se balanseze la limită, convingând electoratul că nu va pune în pericol vectorul european. Acest lucru ar trebui să însemne că intervențiile forțelor pro-ruse nu sunt în măsură să îl discrediteze. Fără a atrage majoritatea voturilor candidaților care au pierdut în primul (488.000 de alegători) el va pierde alegerile.

Scenariul 3. Alegerile sunt anulate pe motiv de fraudare. Dacă anturajul lui Sandu percepe victoria lui Sandu ca urmare a intervenției ruse, atunci alegerile ar putea fi anulate și repetate ulterior, fiind invocat regimul de stare de urgență pe motiv de securitate națională. Acest lucru poate genera proteste din partea susținătorilor lui Stoianoglo.