Dezacord față de o situație de inechitate culturală, literară și de gen, din partea unui grup de intelectuali din Republica Moldova. Pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică a municipiului Chișinău, nu există busturile unor prozatoare și poete remarcabile ale literaturii române. Scriitori, cercetători, cadre didactice și activiști civici au lansat un apel public cu privire la recunoasterea valorii literare incontestabile a unor scriitoare.
Semnatarii documentului solicită instituțiilor responsabile să asigure instalarea pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică a orașului Chișinău a busturilor unor prozatoare sau poete, care au trecut filtrul timpului, creând opere literare de o valoare incontestabilă.
Grupul de inițiativă cere acest act de dreptate, pentru a încuraja pleiada de prozatoare și poete contemporane să continue să-și aducă contribuția creatoare, fiind sigure că munca lor va fi recunoscută prin faptul că se vor regăsi în resursele curriculare obligatorii. Că vor fi citite, publicate și susținute în munca lor.
Pe Aleea Clasicilor din Chișinău, niciun bust al vreunei mari personalități literare feminine
Aleea Clasicilor din Chișinău a fost inaugurată în 1958 și conține actualmente busturile a 31 de personalități. Nu are niciun bust al vreunei autoare valoroase din cultura literară românească. Autorii apelului solicită autorităților reașezarea firească a busturilor unor scriitoare.
Astfel, va fi posibilă recunoașterea faptului că spațiul românesc are nu doar personalități masculine în literatură și cultură, dar și feminine. Chiar dacă acestea au avut dreptul și șansa să acceadă în templul patriarhal al literaturii foarte târziu, consideră grupul de intelectuali de peste Prut.
Nina Corcinschi și Emilian Galaicu-Păun, autori ai apelului public
O galerie masculină de valori, într-un spațiu literar, marcat și de prezență feminină remarcabilă
„Aleea Clasicilor nu are niciun bust al vreunei autoare valoroase din cultura literară românească. Această situație, cu o galerie eminamente masculină de valori, se atestă în pofida faptului că spațiul românesc este marcat de și de o prezența feminină.
De la Sofia Nădejde, la autoarele din perioada interbelică Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Cella Serghi, Olga Vrabie, Magda Isanos, Lotis Dolёnga, până la contemporanele Monica Lovinescu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Ileana Vulpescu, Nora Iuga, Leonida Lari și încă multe alte Nume de Femei au jucat și „continuă să joace” un rol esențial în conturarea istoriei și identității literare a spațiului românesc”, se arată în Apelul public cu privire la recunoașterea valorii literare incontestabile a unor scriitoare.
Intelectualii cer un act de dreptate, conform legislației privind egalitatea de gen
Problema semnalată a apărut în spațiul public de mai mult timp, informează grupul de inițiativă. A fost discutată în 2016 și la adunarea generală de la Uniunea Scriitorilor. În 2018, activiștii și activistele „Occupy Guguță” din Chișinău au readus-o în atenția autorităților, organizând un flash-mob prin inaugurarea simbolică a unor monumente. O inițiativă de acest gen a fost și la Bălți, fapt ce denotă că problema a fost sesizată de mai mult timp și sunt mai multe voci din societate care cer soluționarea acesteia.
Apelul public cu privire la recunoasterea valorii literare incontestabile a unor scriitoare a fost semnat de o serie de personalități ale vieții publice din Republica Moldova, între care dr. hab. Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, dr. Loretta Handrabura, cercetătoare, dr. hab. Aliona Grati, profesoară universitară, scriitorii Emilian Galaicu-Păun și Iulian Ciocan, Eugen Lungu, istoric și critic literar, Mircea V. Ciobanu, critic literar ș.a.