Un studiu american spune că, în cantităţi moderate, populara ţuică de prună poate proteja inima şi poate trata anumite probleme ale stomacului şi bilei.
Băutura cea mai populară în rândul românilor este, mai nou, medicament. Nu e minciună, studiile biochimiştilor americani confirmă încă o dată că bătrânii nu greşeau deloc atunci când alungau bolile cu leacuri în care "picurau" şi tradiţionala băutură. Consumată cu moderaţie- nu mai mult de 30 de mililitri pe zi- poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac şi problemele la bilă, care fac viaţa un calvar multor români. Care este însă secretul acestor vindecări miraculoase? Cercetătorii americani au descoperit că o enzimă prezentă în cactusul Karroll viridis enoae se găseşte în cantităţi de opt ori mai mari în ţuica de prune. "Această substanţă are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe arterele care transportă sângele către inimă şi este prezentă în peste o sută de medicamente naturiste cu rol în prevenirea aterosclerozei şi, implicit, a infarctului miocardic. Consumul zilnic a 30 de ml de ţuică de prună poate substitui însă cu succes acest tratament, la un preţ mult mai mic", spune Marius Radu, cercetător în cadrul Academiei Române. Întăreşte anemicii şi combate constipaţia Un alt grup de cercetători, de această dată germani, a descoperit în ţuică şase tipuri de substanţe care hrănesc celulele roşii ale sângelui şi care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Deşi ţuica are un conţinut bogat în fier, acest lucru nu înseamnă că anemia se previne printr-o cură cu "suc de prună", în lipsa unei alimentaţii corespunzătoare. Un alt beneficiu pe care îl aduce ţuica slabă organismului este reglarea funcţiilor hepatice, graţie conţinutului de vitamine A, B, C, D1 şi D2, nedegradabile termic şi uşor de asimilat. Băutura se recomandă în dischinzeii biliare, disfuncţii ale ficatului provocate de o slabă irigare cu sânge a acestuia sau chiar constipaţie. Pentru efecte maxime, ţuica este indicată a aperitiv cu 10-15 minute înainte de servirea mesei de prânz (nu la micul-dejun!), pentru că favorizează absorbţia nutrienţilor din alimente. În acest caz, nu trebuie să mai consumaţi alte băuturi alcoolice la masă. Lacomi: "Românii nu apreciază corect cantitatea" Nutriţioniştii români se feresc să vorbească despre beneficiile alcoolului, pe motiv că acesta este "un punct sensbil" la români. "Ţuica face parte din categoria băuturilor distilate, iar noi ne ferim să le recomandăm pe acestea. Aveam un profesor în facultate care era adeptul unei cantităţi mici de ţuică, înainte de masă, a la long, însă nu văd ce efecte ar avea o băutură care conţine apă şi extarctul acela din prună. Există studii care spun că alcoolul în cantităţi mici scad probabilitatea de boli cardiovasculare, însă acestea sunt discutabile. În plus, percepţia oamenilor asupra cantităţii este diferită", este de părere nutriţionistul Corina Zugravu. "Am vazut atâtea cazuri de hepatită, ciroze, chiar nu pot să vorbesc despre alcool ca medicament", adaugă nutriţionistul Lygia Alexandrescu. "Subţiază" sângele şi activează neuronii Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat calităţile terapeutice ale alcoolului. În cantităţi mici, s-a dovedit că acesta poate fluidifica sângele, prevenind astfel formarea cheagurilor de sânge, are un efect pozitiv asupra neuronilor şi poate stimula memoria. Mai mult, consumul moderat la persoanele de peste 60 de ani ameliorează capacităţile cognitive şi reduce riscul de demenţă şi Alzheimer. Protecţia inimii se bazează pe creşterea colesterolului bun concomitent cu scăderea nivelului colesterolului "rău" şi a trigliceridelor. "O meta-analiză din 2002 a mai multor studii a arătat că, indiferent de cantitate, vinul reduce cu 32% riscul cardiovascular, iar berea, cu 22%. Recent, un alt studiu care a luat în calcul şi dozele, a arătat că şi berea, şi vinul protejează inima în aceeaşi măsură", a declarat medicul Licia Iacoviello, de la "Naples University", Italia. Nu recuperaţi la sfârşitul săptămânii! Autorităţile în domeniul sănătăţii au stabilit limitarea consumului de alcool la două pahare /zi (20-30g de alcool) pentru bărbaţi şi la un pahar /zi (10-15 g alcool) pentru femei, aceste cantităţi fiind considerate suficiente pentru a asigura buna dispoziţie, fără riscul efectelor nocive pe termen lung. Ele reprezintă un aport maxim posibil în 24 de ore şi nu doza zilnică medie. Adică unei persoane care nu a consumat alcool toată săptămâna nu i se recomandă să bea mai mult de două pahare la sfârşitul acesteia dacă nu doreşte să se expună riscurilor. "O analiză a mai multor studii a arătat că vinul reduce cu 32% riscul cardiovascular, iar berea, cu 22%. Recent, un alt studiu care a luat în calcul şi dozele, a arătat că şi berea, şi vinul protejează inima în aceeaşi măsură." LICIA IACOVIELLO, cercetător Naples University