Doi dintre cei 24 de medaliaţi cu aur la cel mai prestigios salon de inventică ar putea să se îmbogăţească. Cel care a inventat o piesă care scade consumul de benzină spune că nu-l interesează banii.
Cel puţin zece ani de muncă, nopţi nedormite şi perseverenţă dusă la extrem. „Dacă mă apuc de ceva, duc până la capăt, e unul dintre principiile mele. N-aş fi realizat nimic dacă aş fi lucrat 8 ore pe zi. Am renunţat la vacanţe şi weekenduri, însă după ce vezi rezultatul nu mai contează”, spune Raluca Ioana van Staden, medaliată cu aur la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru un dispozitiv care ar putea depista în câteva minute orice tip de cancer în stare incipientă.
Poveştile impresionante ale românilor inventatori ridică însă o întrebare: câţi îşi văd creaţiile transformate în produse de serie şi câţi reuşesc să se îmbogăţească?
„Nu mă gândesc la milioane de euro”
Corneliu Birtök-Băneasă, student la Universitatea Politehnică din Deva, câştigător şi el al unei medalii de aur la Geneva, a lucrat peste zece ani în garajul său la un filtru care reduce cu 15% consumul de combustibil.
„Deocamdată, e instalat la peste 100 de maşini, la rude, cunoştinţe, prieteni şi apropiaţi. Nu mă gândesc la milioane de euro, vreau doar să apară pe piaţă”, declară tânărul care a primit deja o ofertă de la o firmă din Deva să-i producă dispozitivul şi să-l scoată la vânzare până la jumătatea anului acesta.
Cei doi ar putea să-şi vadă visul cu ochii - invenţiile lor să intre în fabrică şi apoi să fie scoase pe piaţă. Mircea Tudor a hotărât să investească, prin firma pe care o conduce - MB Tehnology, 500.000 de euro pentru ca dispozitivul Ioanei van Staden să intre în producţie.
„De la invenţie, până la produsul final e cale lungă, de aceea 95% dintre acestea nu ajung pe piaţă. La aparatul cu biomarkeri pentru depistarea cancerului trebuie să găsim o soluţie pentru afişarea rezultatului, să-i dăm un design industrial, ne-am propus să-l testăm în peste zece clinici. Sunt multe etape pe care trebuie să le trecem pentru a intra cu adevărat pe piaţă”, crede Mircea Tudor.
Târgul de la Geneva, Mecca inventicii mondiale
Preşedintele MB Tehnology e tot inventator şi chiar unul care ar putea deveni multimilionar de pe urma cercetărilor sale. Anul trecut a obţinut medalie de aur la Geneva pentru Roboscan, un dispozitiv care scanează maşinile fără a fi necesară prezenţa umană la faţa locului. Roboscanul ar fi foarte util în zonele de conflict, cum ar fi Irak sau Afganistan. Invenţia sa ar putea fi prima lovitură pe piaţa inventicii româneşti.
„Avem discuţii avansate cu firme din India şi Statele Unite. La jumătatea lunii acesteia ar fi ultima rundă de negocieri. În funcţie de aria geografică pe care vor să aplice sistemul Roboscan şi ar putea fi o afacere cuprinsă între 30 şi 60 de milioane de euro”, a precizat Tudor.
Toţi inventatorii recunosc că şi-au făcut o cartea de vizită la Salonul de Inventică de la Geneva, acolo unde sunt expuse anual peste 700 de invenţii din diverse domenii, de la IT până la Agricultură sau siguranţa circulaţiei rutiere.
„E un fel de Mecca al inventicii, iar medalia este o recunoaştere a valorii. Dacă n-ar fi fost, probabil n-ar mai fi vorbit cu atât încredere nici cei din India sau din America”, e de părere inventatorul Mircea Tudor. Tudor spune că firma sa va avea cel mai mare laborator de cercetare aplicată din sud-estul Europei, investiţie de 7 milioane de euro.
„Excelăm în software, tehnologia informaţiei, în zonele de ştiinţă invizibile, putem mişca economia cu materia cenuşie. Statul ar trebui să ofere facilităţi fiscale firmelor care transformă invenţiile în produse de serie, ar fi o mare încurajare a progresului tehnologic”, concluzionează preşedintele MB Tehnology.
CU MULTE ZEROURI
Invenţiile din care s-au făcut averi
- După al Doilea Război Mondial, fraţii Hans şi Paul Riegel au inventat „chewy candies” - bomboanele gumate. Celor doi nemţi le-a venit ideea de a crea o astfel de bomboană în timp ce se uitau la filmele pentru copii. Fiecare dintre cei doi a câştigat câte 1,9 miliarde de dolari;
- Italianul Mario Moretti Polegato a inventat tălpile de papuci care permit picioarelor să respire şi fac să dispară mirosul. În 1994, a încercat să o vândă către Nike, dar a fost refuzat şi s-a apucat pe cont propriu. Averea sa este de 2,9 miliarde de euro;
- Ruth Handler a inventat păpuşa Barbie. I-a luat şase ani de zile şi a fost ajutată de soţul ei. În anii ’60 câştiga din invenţia ei câte 1 milion de dolari pe an;
- La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, James Wright, care făcea o cercetare în laboratoarele General Electric pentru a descoperi un înlocuitor al cauciucului, a făcut, din greşeală, plastilină. Oamenii de ştiinţă au privit cu rezervă descoperirea. Câţiva ani mai târziu, Peter Hodgson, un şomer, s-a împrumutat de 150 de dolari şi a cumpărat invenţia. La moartea sa, în ’76, numai din plastilină avea peste 140 de milioane de dolari.