11 martie

 

Al Patrulea Călăreț al Apocalipsei. HOROSCOPUL LUI DOM PROFESOR

 

Pe 11 martie s-au născut Rupert Murdoch, Urbain Jean Joseph Leverrier, Sir Harold Wilson, Bobby McFerrin, Julius Blüthner, Ion Besoiu, Reka Szabo, Ion Bogdan Lefter.

 

În calendarul creştin-ortodox sunt Sfinţii: Sofronie, Trofin şi Pionie. O zi de lucru obişnuită în calendarul vechi al poporului, în „Kalendarul” moştenit de la daci.

 

A doua zi a „Moşilor”. Am eu o bănuială, că „Babele” sunt autentice şi de o vechime istorică considerabilă, ca sărbători ale primăverii şi ale naturii. Moşii… sunt nişte politicieni, acolo!

 

Egalitatea asta simetrică între sexe nu mi-a sunat niciodată nici foarte tradiţional, nici foarte inteligent. Adică dacă sunt nişte sărbători feminine, vin şi misoginii cu o sărbătoare masculină ca să înăbuşe mesajul autentic, tradiţia din matriarhat tocmai. Mai ales că Moşii nu au nume vechi, tradiţionale, ci se consideră numele sfinţişorilor creştini din ziua respectivă (doar în unele regiuni). Oare, de ce? Mai mult, în unele regiuni sunt douăsprezece babe, adică se suprapun copios peste… moşi!

 

Iată şi mărturia preotului Simeon Florea Marian, unul dintre cei mai mari şi mai distinşi folclorişti şi adunători de poveşti populare: „Babele care ţin nouă zile de-a rândul, sunt rele, pentru că ele de regulă ne aduc ninsoare şi ploaie, udeală şi receală. Moşii, din contră, sunt buni…„. Misoginism funciar creştin de Ev Mediu! Nu prea este ”politic corect”, nu?

 

Omul, ”homo sapiens” este obsedat de timp. Cât este ceasul? Cât de târziu este? Cât timp mai avem? Bună întrebare, cât timp mai avem! Orice are un început și un sfârșit, o ”viață”. Universul are cam 14 miliarde de ani, galaxia Calea Lactee cam la fel, hai, poate cu un miliard de ani mai puțin, sistemul Solar are cam 4,5 miliarde de ani, Pământul un pic mai puțin. Civilizația actuală, după sursele biblice, ar avea 7.528 de ani.

 

Cât timp mai avem? Ultima carte a Bibliei, din cele 66, este Apocalipsa lui Ioan. Ce discuții, ce scandal a fost la Niceea în anul 325, la primul consiliu creștin, dacă Apocalipsa intră în Biblie, sau rămâne în afara ei, ca scriere apocrifă. Epsicopii, apoi Sfinții, Nicolae de Mira, Eustațiu de Antiohia și Ossie de Cordoba au ținut cu tot dinadinsul ca Apocalipsa să facă parte din Sfânta Scriptură. Întrebați de împăratul Constantin de ce, ei au spus că este o pildă de mare înțelepciune și o evaluare a timpului până la Sfârșitul Lumii.

 

Cât timp mai avem? Găsim răspunsul în Apocalipsă. Suntem la a patra Pecete și la al Patrulea Călăreț. Iată, 6:7,8. ”7. Și când a deschis pecetea a patra, am auzit glasul ființei a patra zicând: Vino și vezi. 8. Și m-am uitat și iată un cal galben-vânăt și numele celui ce ședea pe el era Moartea; și iadul se ținea după el; și li s-a dat lor putere peste a patra parte a Pământului, ca să ucidă cu sabie și cu foamete și cu moarte și cu fiarele de pe pământ.

 

Simbolismul celui de al Patrulea Cavaler al Apocalipsei a pus multe minți la încercare. În scrierile vechi, grecești, calul era palid. Cuvântul, epitetul, era chloros, o culoare galben-verzuie, bolnăvicioasă. De fapt în cea mai veche Biblie, păstrată în Irlanda de Sf.Patrick, care  astăzi se numește KJV, se spune despre acest lucru că ar ”fi vorba despre ciumă” Matei, 24:7.  Biblia a fost copiată și răscopiată, de-a lungul mileniilor. Ciuma este pomenită în multe pasaje din diferitele cărți din Biblie. O catalogare târzie, de seccol XIV, sub influența catastrofalei epidemii de ciumă din Europa, adusă tot din China. Așa că toate bolile contagioase au fost denumite ciume, în Biblie. A patra parte a Pământului este exact ocupată de rasa galbenă care suferă cel mai mult de pe urma coronavirusului.

 

Cu toate că cei patru călăreți ai Apocalipsei sunt reprezentați împreună, în operele de artă, în Biblie și în realitate, sunt despărțiți în timp și spațiu. Fiecare descrie o epocă istorică, cu un simbolism foarte elaborat. Acum suntem la vremea celui de al Patrulea Călăreț al Apocalipsei. A patra Pecete.

 

Ca să fiu în ton, o să revăd, pentru  a câta oară, o capodoperă cinematografică ”A Șaptea Pecete” de pe vreme când se făceau filme, nu subproducțiile imbecile de astăzi, cred că dacă le-ar vedea un regizor de acum cincizeci de ani, nu s-ar mai opri din râs. Un film de artă, alb-negru, numai pentru cunoscători, poartă semnătura prestigioasă a lui Ingmar Bergman și este jucat impecabil de Max von Sydow și Bibi Andersson, un film suedez din anul 1957. Nec plus ultra!

 

Cât timp mai avem? Destul, ca să ne regretăm greșelile și să ne îndreptăm erorile, în Apocalipsă mai sunt câteva capitole până la A Doua Venire a Lui Isus. E ceva aici ce nu înțeleg, eu inginer fiind… Eu cred că este a Treia Venire pe Pământ a lui Iisus. Prima, când s-a Născut, a Doua, când a Înviat și a Treia… în curând!

 

Cu convingerea fermă că toate se întâmplă la timpul lor, după cum este Legea Domnului, Universul, și nu altfel, sunt la fel de convins că mâine este o altă zi!

 

 

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE