Tinerii cu dizabilităţi sau cu HIV/SIDA vor primi o şansă pe piaţa muncii, printr-un proiect finanţat din fonduri europene.
România este codaşă la integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, procentul fiind de 5,8% din populaţia activă, în timp ce media europeană este de 16,7%. Iar dacă ajung să fie acceptate la un loc de muncă, aceste persoane se confruntă, de multe ori, cu atitudinea greşită a angajatorilor care nu-şi dau interesul nici măcar să accesibilizeze clădirile de birouri pentru cei care nu se pot deplasa decât în scaunul cu rotile.
Handicapul angajării persoanelor defavorizate
Şi acesta nu este singurul motiv pentru care rata de ocupare a celor defavorizaţi a scăzut de la 57,7% în 2005, la 11% anul acesta, a arătat Mihaela Munteanu, responsabil de comunicare al fundaţiei "Alături de Voi", din Iaşi. Potrivit acesteia, românii cu handicap se lovesc şi de reticenţa colegilor de muncă, a căror gândire nu este departe de cea a angajatorilor.
Prin urmare, Alianţa pentru Dezvoltarea Economiei - care reuneşte mai multe ONG-uri şi instituţii ale statului - încearcă să vină în întâmpinarea unor astfel de situaţii, prin intermediul unui proiect cu un buget de 4.000.000 de euro, bani europeni.
În baza acestuia, aproximativ 300 de persoane cu dizabilităţi şi HIV/SIDA, care au împlinit 18 ani şi părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, vor beneficia de pregătire în vederea găsirii unui job. Iar Fundaţia "Alături de Voi", în parteneriat cu Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, Fundaţia Motivation România, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi şi Cooperativa "Il Poliedro" din Italia vor încerca, până la mijlocul anului 2013, să schimbe mentalitatea angajatorilor.
"În loc să-i lăsăm să stea acasă şi să investim în asistenţă socială, am putea să le dăm mai multe şanse celor cu dizabilităţi. Poate pentru unii este mai greu de înţeles, deşi, pentru noi, e vorba de matematică simplă", a explicat directorul Motivation, Cristi Ispas.
OPORTUNITĂŢI
Atelierele protejate, o soluţie pentru România
În România, conceptul de economie socială nu este definit prin lege, singurele structuri care amintesc de acesta fiind unităţile protejate. Există 410 astfel de unităţi acreditate, în care lucrează aproape 1.500 de persoane cu dizabilităţi. O unitate de acest gen este, de fapt, o firmă în cadrul căreia cel puţin 30% din numărul total de angajaţi sunt persoane cu handicap.
Angajatorii trebuie să plătească lunar către buget o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. O altă variantă este să cumpere produse sau servicii realizate de persoanele cu handicap din unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat.
False ateliere
Unul dintre obiectivele Alianţei pentru Dezvoltarea Economiei Sociale este să devolte un portal - unitatiprotejate.ro - unde atât aceia care îşi caută un loc de muncă , cât şi aceia care oferă să interacţioneze. Iar primul pas a fost listarea tuturor unităţilor protejate din România, explică Mihaela Munteanu, de la Fundaţia "Alături de Voi" - organizaţie înfiinţată în 2002 pentru a-i sprijini pe cei infectaţi cu HIV/SIDA şi care deţine deja trei astfel de unităţi protejate, în România.
"Am avut însă surpriza să constatăm că un procent mare din firmele acreditate ca unităţi protejate erau de fapt simple firme. Nu comentez cum au fost autorizate ca unităţi", a spus aceasta.
La asta se adaugă şi faptul că patronii români preferă - potrivit unui sondaj de acum trei ani - să vireze la stat salariile minime brute aferente posturilor vacante neocupate de către persoanele cu dizabilităţi decât să creeze locuri de muncă pentru acestea sau să cumpere produse realizate de ele în ateliere.
Mai mult, fondurile colectate la bugetul de stat pentru neangajarea românilor cu handicap nu sunt direcţionate către programe de integrare socioprofesională a lor, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene.În Italia, de exemplu, lucrurile stau incomparabil mai bine. Patronii italieni care au peste 50 de angajaţi sunt obligaţi să respecte legea, potrivit căreia, 7% dintre angajaţii lor trebuie să fie persoane cu handicap.