Ajutoare sociale, în detrimentul locurilor de muncă stabile. Costructorii români se plâng de faptul că nu au forță de muncă pentru a construi autostrăzile din România, deși salariile oferite sunt de 4.000-5.000 de lei.
Ajutoare sociale, un real punct de sprijin pentru persoanele defavorizate și, totodată, un impediment în dezvoltarea forței de muncă. Angajatorii sunt nevoiți să aducă oameni din Asia pentru a acoperi volumul de muncă.
Cel mai recent exemplu este dat de doi costructori care lucrează la două tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Pitești, și anume: Tigveni-Cornetu și Cornetu-Boița. În pofida faptului că angajatorii pun la bătaie locuri de muncă remunerate chiar și cu 1.000 de euro, doritori nu prea sunt.
Sursa: Arhiva EVZ
Presa locală relatează că locuitorii din zonă preferă în continuare să beneficieze de ajutoare sociale în loc să meargă la serviciu pe un salariu peste media actuală existență în piața muncii. Constructorii care se vor ocupa de relizarea celor două tronsoane sunt la faza în care au nevoie să-și găsească forța de muncă. Iar pentru contractarea posturilor respective nu se cer studii superioare.
Salarii de peste 4.000 de lei
Salariile de 4-5.000 de lei nu au generat interes în rândul localnicilor. Publicația locală Râmnicu-Vâlcea Week a redat o serie de interviuri cu localnicii care au declarat că suma de 5.000 de lei este mult prea mică pentru munca depusă.
„4.000-5.000 lei nu sunt bani suficienți. Muncești cu lopata, îți rupi sănătatea, ajungi în spital și nu merită pentru banii oferiți de constructori” au declarat câțiva săteni. Probleme cu forța de muncă nu au doat constructorii respectivi, de fapt, investitorii reclamă faptul că forța de muncă în mediul rural se subțiază pe zi ce trece.
Ajutoare sociale și munca cu ziua
Experții au trei explicații pentru acest fenomen. România are cea mai mare Diasporă din lume după Siria, notează rfi. Prin urmare, este foarte probabil ca tinerii din sate să fi plecat la muncă peste hotare.
A doua explicație constă în faptul că tinerii s-au mutat de la sat în orașele apropiate, ca urmare a faptului că în mediul rural sunt prea puține uzini, fabrici sau linii de producție care să le poată asigura un loc de muncă stabil.
Cea de-a treia explicație constă în faptul să persoanele apte de muncă se mulțumesc doar să primească ajutoare sociale. În detrimentul unui loc de muncă stabil, pe termen lung. Minimul primit de la autoritățile locale și surafața de teren pe care o cultivă le asigură strictul necesar pentru aproape trei anotimpuri. Veniturile și le pot completa muncind cu ziua.
„Economia mediului rural”
În linii mari, persoanele care beneficiază de ajutoare sociale trebuie să presteze muncă pentru comunitate. După efectuarea orelor respective asistaților sociali le râmâne timp liber și pentru alte activități. De obicei preferă să lucreze cu ziua în localitate. E o îndeletnicire care se caută, plătită cu până la 200 de lei pe zi plus mâcare și băutură.
Aceast tablou descrie spațiul rural românesc. Cumpărăturile se mai fac pe caiet, iar trocul încă funcționează. În tot acest timp, angajatorii sunt nevoiți să importe forța de muncă din Asia. Muncitori care sunt dispuși să lucreze pentru un salariu de 4.000 de lei sau mai puțin.