Mai mult de jumătate din totalul ajutoarelor pentru încălzire acordate în România acoperă încălzirea cu lemne şi numai 2% reprezintă sprijin pentru energia electrică, arată datele unui studiu de specialitate, întocmit de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), într-un proiect de cercetare susţinut de Enel România.
Conform raportului, 12% din populaţia României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă pe baza datelor aferente a trei zone de distribuţie, se constată că 42% dintre gospodăriile care solicită această facilitate nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul minim de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se în consecinţă, în mod automat, tarife peste nivelul social.
În acest sens, realizatorii cercetării propun numeroase modificări legislative şi de politici publice, pornind de la prioritizarea elaborării Planului Naţional de Acţiune în cazuri de Sărăcie Energetică, de către o echipă care să implice toţi actorii relevanţi, de la ministere, la furnizori şi ONG-uri, sub coordonarea ANRE.
Printre recomandări se regăseşte actualizarea indicatorilor de măsurare a sărăciei energetice, precum şi a mecanismelor instituţionale de evidenţă şi control pentru persoanele afectate, dar şi actualizarea reglementărilor privind tariful social, astfel încât consumatorii să fie avertizaţi atunci când depăşesc limita de consum până la care legea permite acordarea acestui tip de tarif.
În plus, CSD atrage atenţia asupra problemei electrificării celor aproximativ 100.000 de locuinţe în care nu există alimentarea cu energie electrică.
“Contrar recomandărilor internaţionale, în România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, nu şi pe ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori pe starea tehnică a locuinţei şi necesarul de căldură. În practică, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de încălzire acordate de Ministerul Muncii (prin agenţiile teritoriale) şi prin tarifele sociale la energie electrică. Legislaţia secundară emisă de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu prevede alte măsuri, non-financiare, de protecţie. În plus, în pofida dispoziţiilor legale în acest sens, care datează din 2012, Planul Naţional de Acţiune în caz de Sărăcie Energetică nu a fost elaborat (existând contradicţii în lege vizavi de cine ar trebui să îl elaboreze) şi nici criteriile prin care consumatorii pot fi consideraţi vulnerabili, în funcţie de vârstă sau de starea de sănătate”, notează realizatorii studiului, citaţi de Agerpres.
Studiul de specialitate relevă faptul că peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă achiziţia de lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. În plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării.
“Deşi aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcţionat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 de lei/membru de familie, datele arată că aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Datele demonstrează că sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflaţi în dificultate, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare. În plus, această situaţie presupune un efort administrativ disproporţionat de mare pentru gospodăriile cu veniturile mai mari şi care primesc ajutoare mici”, se menţionează în document.