De la începutul anului până pe 22 aprilie, la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie au fost depuse 24.077 de dosare. În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 17.498 de solicitări.
Luni, 272 de cetăţeni ai lumii împărţiţi în două grupe vor intra într-o clădire din centrul vechi al Bucureştiului pentru a jura credinţă faţă de România. Cinci oameni care speră să pătrundă în sala cu pricina într-un viitor apropiat aşteaptă, într-o zi de miercuri, la uşa Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC). Din când în când, un domn ras în cap, la costum, iese şi-i anunţă că mai au de aşteptat, fiindcă din grupul intrat înaintea lor abia au ajuns în faţa comisiei primii doi. E ora 16.00, iar tensiunea creşte cu fiecare minut.
Din datele statistice centralizate la ANC, de la începutul anului până la data de 22 aprilie au fost soluţionate 17.498 de dosare vizând redobândirea cetăţeniei române. În aceeaşi perioadă au fost depuse însă 24.077 de dosare noi.
"De ce ne-au zis să venim azi dacă nu putem intra?"
Doamna Valentina e născută în Republica Moldova, ca mai toţi doritorii de cetăţenie română. În cazul acestora, e vorba mai precis de redobândirea cetăţeniei. Valentina vorbeşte tare, cât e de faţă personajul responsabil pentru menţinerea ordinii: "N-avem de ce să ne plângem, pentru că e interesul nostru. Ziceţi şi dumneavoastră, nu-i aşa?". Omul o aprobă cu un zâmbet vag.
Ceilalţi ţin capetele plecate cât Valentina continuă: "Vii de opt ori, de zece ori, până se rezolvă, asta-i treaba. Nu suntem în Germania".
În acest moment, tânărul care sprijină cealaltă verticală a uşii răbufneşte: "Nu zice nimeni că trebuie să fie ca-n Germania, dar trebuie să existe un pic de respect. De ce ne-au zis să venim azi dacă nu putem intra?".
Sunt cetăţeni din Republica Moldova care se plâng că se programează telefonic cu o săptămână înainte la ANC, merg o noapte cu microbuzul şi ajung aici miercurea dimineaţa - în singura zi de lucru cu publicul - pentru a-şi rezolva problema. Dosarele trebuie depuse personal. Se întâmplă uneori să se întoarcă acasă fără a trece de uşa păzită de domnul acesta chelios. "Cu multă insistenţă şi noroc audienţele pot începe pe la 15-15.30, iar de multe ori se amână nejustificat", susţine unul dintre solicitanţi.
De cealaltă parte, reprezentanţii instituţiei susţin că ritmul de lucru este unul normal: "ANC funcţionează cu o schemă de personal completă, ceea ce permite procesarea în termen legal a tuturor dosarelor."
O altă problemă semnalată: "nu se respectă termenul legal de soluţionare a dosarelor, sunt dosare din 2004 nesoluţionate", arată acelaşi reclamant anonim.
Multe dosare se "evaporă" din sertarele instituţiei, iar asta presupune colecţionarea altor hârtii, de la zero. Mulţi solicitanţi înghit în sec şi se aşază din nou la coadă. Până la urmă, dosarele sunt "soluţionate", adică primesc aviz pozitiv sau negativ, după caz.
STUDIU SOROS
Locuitorii Republicii Moldova, văzuţi ca "harnici" şi "dezbinaţi"
Aproximativ 10% dintre români susţin că au dificultăţi majore în a înţelege graiul vorbit de cei proveniţi din Republica Moldova, potrivit rezultatelor studiului "Republica Moldova în conştiinţa publică românească", realizat de Fundaţia Soros.
Totodată, 49,1% dintre respondenţi au spus că le place cum sună graiul de peste Prut, 19,1% au zis că le place, dar au mici rezerve, iar 21,8% nu s-au putut pronunţa. 7,4% dintre cei chestionaţi au zis că nu prea le place, iar 2,5% au răspuns că nu le place deloc.
Nu mai puţin de 82% dintre români spun că sunt puţin, foarte puţin sau deloc informaţi cu privire la Republica Moldova, arată rezultatele studiului.
La întrebarea "Pe dumneavoastră personal cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?", 38% dintre persoanele chestionate au menţionat că sunt puţin interesate de subiect, 32% - foarte puţin sau deloc. Doar 22% dintre români se declară interesaţi în mare sau foarte mare măsură de ceea ce se întâmplă peste Prut.
90% dintre români n-au fost niciodată în Republica Moldova
La întrebarea: "Care este primul lucru care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Republica Moldova?", 11% au răspuns "fraţii noştri", iar 10% au răspuns "români". 6% s-au gândit la "pământ românesc/ parte din ţara noastră", 5% la "unire". 4% au avut o atitudine neutră şi au zis: "vecinii noştri", iar 3% au avut în minte cuvântul "sărăcie". 1% s-au gândit la ruşi sau la Rusia.
La un alt punct, celor chestionaţi li s-a cerut să stabilească cel mai potrivit cuvânt pentru un cetăţean al Republicii Moldova. 38% au răspuns "moldoveni", 24% -"români", 12% - basarabeni, 10% - români din Republica Moldova, 9% - cetăţeni ai Republicii Moldova, 2% - români rusificaţi, iar 1% - ruşi.
Cât despre atributele pozitive pentru locuitorii Republicii Moldova, 23% dintre participanţi au indicat hărnicia, 18% au apreciat faptul că sunt uniţi, 17% - toleranţi (primitori), alţi 17% îi caracterizează pe vecinii de peste Prut ca fiind paşnici.
Atributele negative pe care le "lipesc" românii de cetăţenii Republicii Moldova sunt: 11% - dezbinaţi, 10% - puţin încrezători în sine, 6% - intoleranţi, 6% - agresivi, 5% - leneşi, 5% - laşi.
Trăsăturile de mai sus atribuite moldovenilor vin mai degrabă din stereotipii: 90% dintre românii care au răspuns spun că n-au fost niciodată în Republica Moldova.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.547 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a României şi cu o marjă de eroare de +/-2,5% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în perioada noiembrie-decembrie 2010. 82% dintre români spun că sunt puţin, foarte puţin sau deloc informaţi cu privire la Republica Moldova