Guvernul României a adoptat luni o ordonanță de urgență prin care a operat câteva modificări la Legea Educației, printre care se află și cele referitoare la învățământul dual, care ar asigura locuri de muncă pentru absolvenții școlilor profesionale. Măsura este salutară, dar fi rmele nu se vor înghesui să facă parteneriate

Cristian Pârvan, reprezentant al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră benefice schimbările referitoare la implementarea învățământului dual, dar apreciază că, „dincolo de declarații”, asemenea acțiuni trebuie pregătite mult mai bine și mult mai în profunzime. „Noi, Aso ciația Oamenilor de Afaceri din România, susținem de mai mulți ani trecerea la învățământul dual, respectiv la formarea profesională autentică a tinerilor care nu au abilități deosebite pentru liceu și domeniul universitar. Modelele austriac și german au constituit una din componentele constante în propunerile făcute de noi în încercarea de a apropia învățământul și mediul economic, prin oferirea posibilității obținerii unui loc sigur de muncă. Deja modelul german implementat la Brașov, la Liceul Cloșca, este un real succes și au mai apărut situații similare la Timișoara, Făgăraș. Dar sunt situații punctuale, din păcate, deoarece conform Legii Educației și curriculumului actual – care nu respectă principiile învățământului dual (în an terminal 75 la sută practică și doar 25 la sută teorie) - nu se putea aplica pe scară largă”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, Cristian Pârvan.

Suișuri și coborâșuri

„Acest învățământ dual a suferit de-a lungul timpului suișuri și coborâșuri. S-au pus bazele lui până în 2007 cu fondurile de preaderare, apoi sistemul a fost compromis pe ideea că toată lumea trebuie să aibă liceul și s-au făcut tot felul de modele. S-a aiurit tot ce înseamnă de la clasa a – IX-a la a –XII-a. I-am băgat în ceață. Apoi a revenit ideea învățăm â n t u l u i dual și din 2008 până în zilele noastre, în crescendo, toată lumea a ajuns la concluzia că trebuie să oferim o șansă reală de pregătire profesională autentică și nu doar studii teoretice”, ne-a declarat liderul AOAR.

Atenționare!

Ideea să trimiți elevii să facă practică la companii implică totuși și niște probleme, ținând cont de structura firmelor din economica românească. Astfel, potrivit sursei citate, în România, 90 la sută din agenții economici sunt de fapt firme cu până la 10 angajați. „Cum să trimiți o clasă la o asemenea societate? Nu e foarte simplu, trebuie să-i faci protecția muncii, instruc tajul, cine răspunde de elevi. Pentru un asemenea proiect trebuie să iei în calcul firmele cu peste 250 de salariați, care sunt vreo 14.000. Și sunt, anual, să zicem, 100.000 de elevi la profesionale. Calculând, înseamnă cam 400.000 de elevi anual, pe diverse grade, care trebuie plasați toți în mediul de afaceri. Astfel că, dincolo de afirmații, trebuie să vedem unde!”, a spus Cristian Pârvan.

Ce trebuie să facă firmele

„De la Funeriu încoace, tot întrebăm la Ministerul Educației unde e linia de finanțare pentru învățământul profesional. Nu am văzut nimic! Eu cred că fără a implica administrația locală, ca actor principal alături de agenții economici, nu se poate. Firmele trebuie să aducă echipamente dedicate pe care elevii să învețe să lucreze, să aducă programele, curriculum de învățare care diferă în funcție de meserie. Firmele trebuie să aducă și niște formatori care să-i formeze pe profesorii din școlile profesionale, să-i învețe pe elevi. Administrația locală trebuie să asigure gratuit spațiul, cu utilități, în care să se desfășoare tot acest proces. Spun gratuit, deoarece autoritatea locală beneficiază de taxele și impozitele pe care le plătesc elevii când devin angajați. Ministerul Educației trebuie să asigure nu doar o co-finanțare, dar și cadrul legislativ pentru a susține toată această filozofie a învățământului dual”.

„Din sectorul panifi cație, nu existăimplicare

Aurel Popescu (foto), liderul patronatului din domeniul morărit-panificație ROMPAN, este de părere că schimbarea efectuată prin OUG adoptată luni de Guvern ar fi trebuit făcută încă de acum 25 de ani. Acesta salută ideea, dar atrage atenția că pentru a fi implementată este absolut necesară și voința agenților economici. „Școlile profesionale niciodată n-or să dea randament, dacă nu au unde să facă practică. Noi facem cursuri de calificare - care înseamnă 120 de ore de teorie și 240 de ore de practică, și absolventul iese muncitor calificat. Așa trebuie și la școlile profesionale, practica să fie făcută în fabrică, în uzină, să știe ce utilaje, ce materie primă se folosește, să învețe întregul proces tehnologic. E salutară ideea, dar numai că e o problemă: să vrea și Grivei, adică agentul economic. Și vă spun, e o mare problemă. Noi, ROMPAN, pentru că nu aveam unde să facem practică, deoarece nu s-a implicat niciun agent economic din domeniu, am fost nevoiți să cumpărăm o brutărie pentru practica elevilor. Agenții economici nu vor să se implice și eu cred că totul pornește de la evaziunea fiscală, pentru că se fură foarte mult și cei care fură nu vor să fie văzuți”, a declarat, pentru EVZ, liderul ROMPAN.