Senatorii şi deputaţii susţin că sunt de acord să-şi declare contractele finanţate din bani publici. Societatea civilă are rezerve că o asemenea modificare a legii ANI se va produce.
Declararea afacerilor cu statul este susţinută, oficial, de majoritatea parlamentarilor jurişti care promit că vor accepta această propunere făcută de preşedintele Traian Băsescu în cererea de reexaminare a legii ANI trimisă legislativului.
Reprezentanţii societăţii civile, care i-au cerut preşedintelui să nu promulge legea ANI, mutilată de Senat, se arată sceptici însă faţă de ipoteza ca parlamentarii să voteze o astfel de reglementare.
Ce promit aleşii
Potrivit secretarului general al ANI, Horia Georgescu, propunerea făcută de Palatul Cotroceni ar crea „o transparenţă dezirabilă a contractelor din bani publici într-o perioadă de criză”. De asemenea, modificarea legii ar oferi instituţiei pe care o reprezintă „un instrument în plus pentru identificarea şi susţinerea conflictelor de interese”.
La ora actuală, mingea este în terenul parlamentului, pentru că şeful statului poate refuza o singură dată promulgarea unei legi, iar dacă senatorii şi deputaţii vor păstra forma actuală, şeful statului va fi obligat să o accepte.
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, cel care a promovat numeroase tăieri ale atribuţiilor ANI, spune că este de acord „în principiu” cu creşterea transparenţei, dar vrea să vadă textul cererii de reexaminare înainte de a-şi formula poziţia.
Şeful Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), consideră că o astfel de prevedere este „absolut obligatorie” pentru asigurarea transparenţei şi că el, personal, o va vota. Şi vicepreşedintele Comisiei juridice din Cameră, liberalul Tudor Chiuariu, susţine că va vota o astfel de modificare. „Sunt de acord pentru că instituie un control mai bun al conflictelor de interese, care intră în atribuţiile ANI”, spune Chiuariu.
Şi Eugen Nicolicea, deputat independent în Comisia juridică a Camerei, spune că va vota propunerea.
Experienţele din trecut, motiv de scepticism
În ciuda acestor declaraţii de sprijin, unii dintre parlamentari sunt sceptici faţă de materializarea demersului. „Am îndoieli că această formulă va trece, dar eu o voi susţine”, afirmă deputatul PDL Sulfina Barbu.
Şi din afara parlamentului, lucrurile se văd la fel. Şeful Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, este sceptic că un astfel de amendament va trece de parlament.
„Eu cred că parlamentarii dau dovadă de iresponsabilitate. După experienţa de la Comisia juridică şi de la cea pentru drepturile omului din Senat, sunt pesimist în legătură cu votarea unui astfel de amendament”, spune acesta.
Moraru este mai degrabă convins că legea va fi întoarsă la Cotroceni în actuala formulă şi că România se va alege cu critici din partea Comisiei Europene.