Primaria Anina s-a lansat, luna aceasta, în afaceri cu cărbune. Edilii vând cărbune exploatat în urmă cu peste 100 de ani, descoperit din întâmplare. Aproape doi ani au avut nevoie autoritățile ca să pună la punct afacerea din care speră să umple de bani bugetul local.
Prima cantitate de cărbune din depozitul descoperit în urmă cu doi ani în curtea unei firme din Anina, a luat plecat la export. Este vorba despre 1.500 de tone pe care Primăria Anina a transporta-o la Orşova, de unde a fost preluată de barje şi dusă spre Centrala termică din Liubcovac – Bosnia-Herţegovina. Dacă acest cărbune va trece de următoarele probe la care va fi supus, livrarea va continua, susține primarul Aninei, Gheorghe Românu.
700.000 de euro, la bugetul local
Un depozit de praf de cărbune, din 1910, a fost descoperit în anul 2014 în curtea unei firme din Anina. Cantitatea de cărbune este uriașă: peste 110.000 de tone, valoarea sa pe piață fiind evaluate la peste 3,5 milioane de euro.
Cărbunele găsit are o putere calorică mare, astfel că nu poate fi folosit decât de anumite termocentrale.
Potrivit primarului oraşului Anina, Gheorghe Românu, primăria, împreună cu firma pe teritoriul căreia se află acest depozit vor desfășura în parteneriat activităţile de exploatare şi valorificare, urmând ca o cincime din valoarea contractelor încheiate să revină administrației publice locale.
Cum s-a închis mina de la Anina
Anina este un vechi oraş minier, de unde cărbunele s-a extras de peste 300 de ani. Mina din Anina, cea mai adâncă din Europa, a fost închisă în 2007, în urma unui teribil accident de muncă, soldat cu moartea a şapte ortaci. În noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2006 o explozie puternică a izbucnit în puţul principal al minei din Anina: o scânteie de al un scurtcircuit, cum a stabilit, ulterior, ancheta, a aprins metanul acumulat în mină, iar şapte mineri şi-au pierdut viaţa, în timp ce tot atţia colegi ai lor au fost grav răniţi. După acest eveniment decizia autorităţilor a fost aceea de a închide mina, lăsând oraşul care s-a construit în jurul acesteia, fără locuri de muncă. În primă fază au rămas pe drumuri 1.000 de oameni. Cei veniţi dijn alte părţi ale României s-au întors acasă. Apoi a venit criza şi s-au închis şi fabrica de cherestea şi cea de şuruburi.
Potrvit autorităților, zăcământul de aici ar asigura lejer exploatare intensivă pentru încă cel puțin un secol. După închiderea minei, întreaga economie a localității cărășene s-a prăbușit. Conform statisticilor, din cei aproximativ 15.000 de locuitori, au mai rămas o treime, din care majoritatea sunt pensionari sau şomeri.