Povestea asta cu sparanghelul nemțesc și cu muncitorii români care-l culeg pe câmpurile din Germania nu-i nouă. Nouă e afacerea agricolă în care și-a băgat coada Guvernul României, în timp de pandemie. Au făcut-o atât de prost, încât ea a explodat pe aeroportul din Cluj.
Poporul autoizolat în case a aflat cu stupoare că, deși e greu de intrat în România, se poate zbura cu avionul în țări din zona roșie, așa cum e Germania, dacă vrei să culegi sparanghel. Cu voie de la Guvern, prin Ordonanță Militară. Așa a și căpătat dimensiunea unei afaceri plină de secrete.
După cum am spus, povestea recoltării sparanghelului de pe câmpurile din Germania nu e nouă. De mai mulți ani, mii de români se duc să muncească în landul Saxonia Inferioară, unde pe 4.500 de hectare este cultivată cea mai dragă legumă a nemților, sparanghelul. Se duc să câștige bine fiindcă în țară nu câștigă nimic, așa că ei nu-s decât piesele-unelte în această afacere agricolă.
Cei care se îmbogățesc sunt fermierii nemți, proprietarii pământurilor și ai culturilor, dar și cei care intermediază recrutarea forței de muncă. În afară de desfacere pe piața internă, fermierii nemți exportă ”aurul alb”, așa cum i se spune sparanghelului tocmai pentru că e o legumă scumpă.
Germenii afacerii interstatale, cu sezonieri români trimiși la cules în Germania, au fost sădiți cu mulți ani în urmă. Nimic ilegal, contracte făcute de firme de recrutare, avizate de Ministerul Muncii. Cazare și mâncare în incintele fermelor contra cost, plata la oră și la lădița recoltată, muncă doar în lunile aprilie și mai, căci atunci e vremea recoltării.
În 2017, s-a cam stricat treaba. Muncitorii români și polonezi au început să aibă pretenții la bani și să reclame condițiile de cazare. La ambasade, în primul rând. În următorul an s-a împuținat forța de muncă. Au apărut nemulțumiri legate de faptul că muncitorii au descoperit că în traducerea contractelor era scris altceva decât în varianta în limba germană.
Pe fondul acestor nemulțumiri, unul din marii producători de sparanghel a fost convins că ar putea să facă o afacere dacă vine în România, ia pământ și cultivă aici ”aurul alb”. Dar despre această inițiativă, voi scrie în finalul articolului.
Fermierii și presa din Germania încep să se agite
19 martie 2020. Deutsche Welle (DW) publica un articol în care se scria despre situația critică din fermele cu sparanghel deoarece sezonierii din România nu sosesc la muncă. Și, dintr-odată s-a produs accelerarea. Dar, mai întâi, iată ce scria DW online în articolul ”Lipsesc culegatorii de sparanghel”:
”În cazul sparanghelului, problema a devenit deja acută, a declarat Andreas Köhr, purtător de cuvânt al Asociației Fermierilor și Viticultorilor din sudul landului federal Renania-Palatinat. În regiunea Rheinhessen, aflată la sud de Frankfurt pe Main, recolta de sparanghel începe peste câteva zile. Prin tradiție, sezonul de sparanghel se încheie în Germania pe 24 iunie. "La noi există ferme care au cerut 100-120 de muncitori sezonieri, dar de venit au venit până în 10 persoane", a declarat el pentru DW.
Unii muncitori sezonieri evită să vină în Germania de teamă să nu se infecteze cu coronavirus. În Germania există în prezent peste 10.000 de persoane infectate, în Romania abia 250, potrivit datelor valabile miercuri, 18.03., la orele 15. Alții se tem că la întoarcere vor fi băgați în carantină sau vor fi împiedicați să se întoarcă în țara lor.
Cine dorește totuși să vină să ajute la recoltarea sparanghelului, întâmpină probleme să ajungă în Germania din cauza închiderii granițelor. "Românii sunt adesea împiedicați să-și continue călătoria la granița cu Ungaria", a explicat Köhr”.
Suspiciunile că avem de a face cu ”Afacerea Sparanghelul”
Ei bine, la scurt timp, lucrurile au început să se miște. Emil Hurezeanu a raportat autorităților de la București care e situația și că fermierii germani presează să fie aduși români la muncă. Guvernele au ajuns la o înțelegere, iar pe 4 aprilie, la ora 10.48, Ambasada României la Berlin publică pe pagina de Facebook:
” Miniștrii federali ai agriculturii şi sănătății au ajuns la un acord privind intrarea în Germania a 40.000 lucrători sezonieri în luna aprilie, respectiv încă 40.000 în luna mai – din state europene, pentru recoltarea culturilor agricole. (…) Ambasada României la Berlin se află în dialog direct cu autoritățile germane pe acest subiect și îl menține în atenție, având în vedere că peste două treimi din lucrătorii sezonieri din Germania sunt cetățeni români (n.n. dintr-un total oficial, în 2019, de cca. 280.000-300.000). O abordare corectă și cuprinzătoare a acestei problematici este de natură să aducă beneficii comune atât pentru piața agricolă germană, cât și pentru situația socio-economică a lucrătorilor sezonieri din România”.
Deci, Acordul exista, dar cum să ajungă românii în Germania când zborurile avioanelor erau interzise prin Ordonanță militară?
La ora 13.00, problema era rezolvată. La București se dă Ordonanța militară numărul 7 în care se spune că se poate zbura în UE cu avioane charter, tocmai bune pentru a transporta muncitorii sezonieri ca să culeagă sparanghelul.
Așa a apărut buluceala de pe aeroportul din Cluj și cele 15 avioane care i-au dus pe români în Germania ca să onoreze Acordul.
Apoi au apărut suspiciunile că la mijloc este o afacere dubioasă:
* explicația ministrului de Interne că oamenii au ajuns cu autocarele din Suceva la Cluj mergând pe câmpuri, fără a putea fi reperați de vreun filtru al Polției și Jandarmeriei;
* prevederea din noua Ordonanță militară prin care se asigura transportul sezonierilor în Germania, imediat după anunțul de pe Facebook al ambasadei conduse de Emil Hurezeanu;
* aberanta explicație a unor lideri liberali că a fost scăpată din vedere situația contractelor de muncă sezonieră întocmite din luna ianuarie, iar Guvernul a fost luat prin surprindere când a văzut că oamenii vor pleca de pe aeroportul din Cluj. O minciună, pentru că articolul 10 din Ordonanța militară nr. 7 a fost special introdus pentru transportul muncitorilor în Germania.
* a doua zi după izbucnirea scandalului de la Cluj, grupurile de sezonieri care mergeau spre aeroportul din Sibiu au fost oprite de Poliție, li s-au verificat actele, oamenii au fost amendați și întorși acasă.
Istoria muncii românilor în agricultura din Germania
Pentru Guvernul de la Berlin, cultivarea sparanghelului este o politică de stat. Aduce mulți bani țării, atât din piața internă, cât și din cea externă.
Cancelarul Angela Merkel a arătat mereu susținere pentru Asociațiile de fermieri (foto) care cultivă ”aurul alb” și a depus toate eforturile ca acestea să aducă din Europa de est lucrători sezonieri deoarece germanii refuză să muncească în agricultură.
În primul articol despre Afacerea Sparanghelul, publicat ieri pe evz.ro, Dan Andronic spunea că în negocierea plecării românilor la cules în Germania ”rolul principal l-a avut șeful de cabinet al Cancelarului, Helge Braun. Din informațiile noastre, Helge Braun i-a transmis premierului Orban rugămintea Angelei Merkel, iar oficialii de la București s-au conformat. Ambasadorul Emil Hurezeanu s-a ocupat de operaționalizarea podului aerian, dar doar în privința posibilității includerii Tarom printre companiile de transport”. Voi arăta mai încolo cât de implicat a fost ambasadorul Emil Hurezeanu în povestea cu cultivarea sparanghelului.
Să ne întoarcem la…istorie.
La sfârșitul anului 2018, fermierii s-au trezit că românii, polonezii și bulgarii nu mai vin la muncă în număr mare, supărați pe condițiile de cazare și masă și pentru plata prea mică pentru o muncă atât de grea.
După mai mulți ani de muncă la sparanghel, oamenii înțeleseseră că e o afacere bănoasă și că guvernul subvenționează puternic proprietatii de culturi, iar ei sunt prost plătiți. Și au început să ceară, să reclame la ambasade contracte înșelătoare, să amenințe că nu mai vin la muncă în sezonul următor - pe scurt, să creeze probleme.
În presa din acea perioadă, când se pregătea recoltarea din luna aprilie 2019, se scria: ”Fermierii germani găsesc tot mai greu muncitori, după ce în Polonia au fost majorate alocațiile pentru copii, iar România înregistrează creștere economică”, afirmau jurnaliștii germani, citând un expert al Camerei de Agricultură din Renania de Nord-Westfalia. Și tot ei trăgeau cortina de pe afacere:
„Criza muncitorilor români se simte în Saxonia Inferioară, landul în care sunt cultivate 4.500 de hectare cu sparanghel, care produce o treime din producția totală a Germaniei. Românii și polonezii nu mai vor să recolteze sparanghelul pe salariu minim în Germania, iar lucrătorii români preferă să facă același lucru în Olanda”.
A venit neamțul să cultive sparanghel în România
Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, s-a implicat de mult timp în a netezi drumul către sparanghelul nemțesc. Un episod al acestei activități diplomatice a fost relatat pe larg de "Evenimentul Zilei", după o documentare la fața locului.
Unul dintre marii cultivatori germani, Josef Jakobs, a fost convins că o investiție în România i-ar aduce un mare beneficiu. În loc să aducă muncitori în Germania, mai bine se asociază cu un român și cultivă sparanghelul în România, unde mâna de lucru ar fi și mai ieftină.
Așa se face că apare firma GPDC JOKI SRL, înființată de omul de afaceri german Josef Jakobs, alături de partenerul său român Adrian Rusu, în octombrie 2016, în satul Sf. Gheorghe, comuna Băneasa, județul Giurgiu. Lotul de pământ al fermei se întinde pe o suprafață de 170 ha și, conform proprietarilor, reprezintă cea mai mare cultură de sparanghel alb și verde din România.
Cine este Adrian Rusu? Nu, nu-i un țăran giurgiuvean, cum s-ar crede. El este cel care a cumpărat pământul în satul Sf. Gheorghe, fiindcă nu se vinde la străini. Adrian Rusu este din Hunedoara, dar a lucrat vreme de opt ani la sparanghel în Germania, din care patru numai pentru Josef Jakobs, și a învățat trucurile culturii.
Investiția neamțului Jakobs a fost de 2 milioane de euro, iar prima recoltă (după doi ani de la semănare) a fost anunțată cu surle și trâmbițe, inclusiv de ambasadorii român și german, care și-au dat mâna pentru reușita acestei afaceri agricole.
Pe pagina de Facebook a Ambasadei Germaniei la București se scria în 5 aprilie 2019: ”Ambasadorul Germaniei deschide sezonul sparanghelului.
Ieri a avut loc tradiţionala ceremonie germană de tăiere a primului sparanghel din acest sezon. La invitaţia domnului Josef Jakobs, proprietarul culturii, s-a inaugurat cea mai mare plantaţie de sparanghel din România în comuna Băneasa din judeţul Giurgiu. Ambasadorul Cord Meier-Klodt a recoltat primul lăstar de sparanghel împreună cu ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, ambasadorul României în Germania, domnul Emil Hurezeanu şi mai multe oficialităţi locale. Vă recomandăm să încercaţi această legumă foarte preţioasă, numită şi „aurul alb”, deoarece este plină de vitamine, nutrimente, dar şi de alte substanţe cu rol antiinflamator şi anticancerigen. Vă dorim o primăvară frumoasă şi poftă bună!”
Ministrul Daea și ambasadorii, pe câmpul de sparanghel de la Giurgiu
Ambasadorii nu sunt tocmai niște obișnuiți ai ogoarelor românești. Există, însă, o explicație: familia lui Josef Jakobs cultivă sparanghel în Germania de trei generații, are o avere considerabilă, și este apreciată de cancelarul Angela Merkel și guvernul german.
Ambasadorul Emil Hurezeanu nu a avut dificultăți în a-l convinge pe ministrul agriculturii de atunci, Petre Daea, că va fi o afacere bună și pentru țăranii români, care vor avea locuri de muncă, dar și pentru imaginea lui de ministru european.
N-a fost prea bună afacerea pentru neamț, fiindcă nu s-au găsit mulți români în zonă care să se angajeze la cules de sparanghel. Vreo 70 s-au prezentat la muncă, dar fermei îi trebuiau 300-400 de oameni.
Din păcate, nici asociații, nici funcționarii lui Daea nu au făcut prea multe, nu au găsit soluții pentru mediatizarea intensă a ofertei de muncă, deși un culegător ar fi câștigat 224 de lei pe zi, după cum susținea atunci Adrian Rusu.
Poate și de aceea, fermierii nemți, inclusiv clanul Jakobs, au luat măsuri din timp ca să nu se rateze recoltarea din aprilie-mai 2020. Nu pe câmpurile de la Giurgiu, ci în Germania. Astfel că, toate site-urile de anunțuri abundă de oferte pentru sezonul de sparanghel, plătit în euro. I-a înfrânat doar coronavirusul, cu barierele de deplasare.
Când a venit momentul, însă, ambasadorul Emil Hurezeanu a informat autoritățile de la București despre presiunile fermierilor germani făcute asupra guvernului de la Berlin pentru a ridica restricțiile de călătorie pentru sezonierii din statele est-europene.
Ambasadorul comunică autorităților de la București (se pare că în 1 aprilie) despre aceste aspecte, în raportul zilnic privind evoluția COVID-19. De la aceste autorități a primit și OK-ul că se va rezolva cu trimiterea sezonierilor și ați văzut că a avut grijă să-i informeze pe români, pe pagina Ambasadei, atunci când s-a semnat Acordul și nemții au ridicat barierele de circulație pentru ei, puse din cauza coronavirusului.
Cine și-a băgat coada și în ce scop?
Premierul Ludovic Orban, președintele Iohannis sau ambasadorul Emil Hurezeanu, care dintre ei au netezit livrarea salahorilor români ca să salveze agricultura germană?
Dan Andronic, în primul episod al ”Afacerii Sparanghelul”, spune că președintele Iohannis nu are niciun amestec în această poveste. ”Surse politice ne-au dezvăluit faptul că președintele Klaus Iohannis nu a știut de acordul pe care l-a dat guvernul de la București exodului de muncitori sezonieri.
Deocamdată nu se poate vorbi de un conflict deschis între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, dar surse apropiate de președintele Klaus Iohannis ne-au spus că acesta era nemulțumit de faptul că decontează un scandal de amploare în condițiile în care nu a știut de discuțiile dintre persoanele menționate”. Și eu am o confirmare că Președintele nu a fost informat despre trimiterea muncitorilor în Germania în plină pandemie.
Despre ambasadorul Emil Hurezeanu am aflat, tot pe surse, că a informat constant autoritățile de la București despre ce se întâmplă în Germania cu COVID-19 și despre demersurile fermierilor cultivatori de sparanghel și căpșuni. A cerut, însă, ca pentru aducerea sezonierilor români în Germania să se apeleze la compania Tarom, operator al statului român. Ei bine, decidenții din Guvernul Orban au aprobat zborurile cu avioane charter germane. Pentru că Tarom nu putea să scadă prețurile la nivelul companiei low-cost germane...
Cine sunt autoritățile informate de ambasadorul Hurezeanu? Păi, conform Hotărârii nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, la articolul 2, punctul 26, se spune că ”MAE organizează, îndrumă și controlează activitatea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României”. Iar MAE este ”organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Guvernului”.
Așadar, premierul Ludovic Orban trebuie să explice public cum s-a derulat ”Afacerea Sparanghelul” prin birourile ministeriale în plină pandemie, cine a dat ordinul ca autocarele de la Suceava să nu fie oprite la filtrele poliției, cu ce se alege România pentru bunăvoința de a livra mână ieftină de muncă în Germania și de a înlesni o afacere a transportatorilor aerieni germani, dar mai ales să ne explice de ce guvernul lui nu dezvoltă niște politici agricole care să-i facă pe ai noștri să culeagă la ei în țară sparanghel, căpșune, afine, mere și ce-o mai fi.