Din cauza poluării, în ultimii 15 ani numărul cazurilor de boli respiratorii a crescut de la 3,9 la 48,8 pe mia de locuitori.
Bucureştenii trăiesc cu patru ani mai puţin decât cei din restul ţării, din cauza poluării atmosferice. Cauza este inhalarea zilnică, involuntară, a cantităţilor uriaşe de noxe provenite de la cele aproximativ 1,5 milioane de automobile care invadează străzile Capitalei.
Asociaţia Eco-Europa, specializată pe protecţia mediului, atrage atenţia asupra pericolelor la care se expun locuitorii Capitalei, la fiecare ieşire în oraş. „Bucureştiul a devenit capitala nervilor, a fumului, a zgomotelor şi a vibraţiilor, oraşul supraaglomerării şi a lipsei de spaţiu“, comentează Dragoş Stan, preşedintele Eco-Europa. Un copil din opt suferă de astm Numărul automobilelor creşte anual cu aproximativ 130.000, pe aceeaşi infrastructură proiectată acum 20 de ani, pentru maximum 200.000 de maşini. Aproape 30% dintre acestea consumă benzină cu plumb, interzisă de 10 ani în Uniunea Europeană. Inhalarea particulelor de plumb poate produce afecţiuni ale aparatului respirator şi cardiovascular, iar frecvenţa copiilor născuţi intoxicaţi cu această substanţă a crescut îngrijorător, conform studiilor efectuate de experţii Eco-Europa.
O statistică făcută de acelaşi ONG arată că numărul cazurilor de boli respiratorii a crescut de la 3,9 la 48,8 pentru o mie de locuitori, în ultimii 15 ani. Mai mult, medicii atrag atenţia asupra înmulţirii cazurilor de tineri sub 18 ani care suferă de astm bronşic şi alte afecţiuni cauzate de expunerea la poluanţ i. În total, statisticile arată că aproximativ 20.000 de oameni mor în fiecare an din cauza afecţiunilor provocate de atmosfera din Capitală. Spaţiul verde este singura soluţie În condiţiile unui aer aproape irespirabil, unui bucureştean îi revine mai puţin de un sfert din spaţiul verde impus de normele europene, adică de 12 metri pătraţi (mp) pentru fiecare locuitor. Zona rezidenţială a Capitalei este singura care se apropie de această normă - cu 11 mp, însă unele cartiere precum Drumul Taberei abia ating o valoare de 0,6 mp. Importanţa spaţiilor verzi este vitală. Frunzele copacilor reţin praful, scad viteza vântului cu 30% şi reduc poluarea fonică. De asemenea, lipsa lor determină creşterea temperaturii în Bucureşti mult mai rapid decât în alte zone ale ţării. Dezbatere publică privind aerul din oraş Măsurile se lasă aşteptate. „Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2007, trebuie să se asigure o suprafaţă de spa- ţiu verde de minimum 20 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2010 şi de 26 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013“, explică obligaţiile municipalităţii Gabriel Ciuiu, inginer în cadrul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Din cauza depăşirii valorilor-limită pentru particule de praf, dioxid de azot (NO2) şi pentru ozon în special în zona centrală a oraşului, ANPM a iniţiat un program de gestionare a calităţii aerului.
Măsurile propuse şi discutate până acum în cadrul Comisiei Tehnice vizează în special reducerea poluării cauzate de autovehicule, creşterea suprafeţelor verzi şi controlul şantierelor de construcţ ii. La sfârşitul lunii aprilie, acest plan va fi supus dezbaterii publice în cadrul unor şedinţe de consultare cu bucureş tenii. Societatea civilă, autorităţile locale şi Garda de Mediu se vor întâlni pentru a stabili impactul măsurilor asupra populaţiei Capitalei. Acesta este primul demers de acest fel făcut de autorităţile publice din Bucureşti.
Recomandările noastre
