Adrian Păunescu, lumini şi umbre

Adam Popescu in Actualitate la 6 noiembrie 2010, 0:49

E greu de spus ce va hotărî istoria în privinţa lui Adrian Păunescu. În comunism, a preferat să-şi pună indiscutabilul talent în slujba "iubiţilor conducători". A făcut din Cenaclul "Flacăra" o supapă pentru sistem. Ştia să ţină mulţimile în priză, se spune că asta începuse să sperie la nivel înalt.

La mijlocul anilor '80, când a fost scos din circuit, a pozat în disident, dar în acelaşi timp îi trimitea scrisori omagiale lui Nicolae Ceauşescu. A continuat să facă gesturi paradoxale după Revoluţie: şi-a recunoscut iniţial păcatele, dar s-a înscris în partidul fostului prim-ministru comunist Ilie Verdeţ.

A fost prieten bun cu Basarabia, a scris poezii la minut, mereu copleşit de propria personalitate. A fost Adrian Păunescu.

"Generaţia în blugi", adunată la priveghi

Casa lui Adrian Păunescu a fost ieri loc de pelerinaj. Slujba de înmormântare va avea loc mâine, la prânz, la Biserica Boteanu

După ce au aflat vestea morţii poetului Adrian Păunescu, zeci de oameni au început să vină la casa acestuia de pe strada Dionisie Lupu din Bucureşti, de lângă Piaţa Lahovari. Oamenii au aprins lumânări şi au depus coroane şi buchete de flori.

Pianistul şi compozitorul Ionuţ Văduva, scriitorul Dinu Săraru, Viorel Păunescu sau Constantin Bebe Ivanovici au trecut pe la casa lui Adrian Păunescu pentru a-şi prezenta omagiile familiei îndoliate.

În faţa casei, o copiliţă a întrebat-o pe maică-sa: "Oamenii ăştia sunt necăjiţi?". Răspunsul a venit prompt: "Da, mamă, că a fost om mare!". Un băieţel de patru anişori o completează uşor confuz: "Da, a murit un mare povestitor".

Amintiri despre un "terorist"

Printre primii sosiţi s-a numărat pianistul Ionuţ Văduva. "E o pierdere incomensurabilă pentru mine, care am lucrat cu dânsul la Cenaclul Flacăra între 1980 şi 1985. Era neobosit. Când noi ne odihneam, noaptea, el scria trei-patru poezii, până dimineaţa, pe teme diferite. Apoi ne trezea să mergem la fotbal. Mai trebuia să trăiască pentru tinerii de azi", a declarat, cu lacrimi în ochi, Ionuţ Văduva.

La orele prânzului, scriitorul Dinu Săraru a venit şi el să-şi prezinte omagiile familiei. "Romanul Â«Nişte ţăraniÂ» l-am scris în onoarea lui. Ne-am certat şi ne-am iubit de multe ori pe an şi pentru totdeauna. Când scriam romanul, colaboram cu Â«un terorist Â». Dacă n-ar fi fost el, n-ar fi ieşit aşa. Românii ar trebui să şi-l amintească ca pe cel mai mare poet al limbii române din acea perioadă", a spus Dinu Săraru. În acel moment, în imobil se aflau Carmen Păunescu, soţia poetului, şi fiul său Andrei, împreună cu câţiva apropiaţi.

Oportunist cum îl ştim, la locuinţa poetului Adrian Păunescu a sosit şi revoluţionarul Constantin Bebe Ivanovici. "Sunt după o operaţie la coloană, dar am venit să depun o floare. Nu vreau să intru. Am făcut împreună cu Adrian mormintele de la Chişinău ale soţilor Ion şi Doina Aldea. Adrian Păunescu a fost mai mult decât prietenul, a fost fratele meu. Pe cinstea mea de revoluţionar vă spun că Păunescu va fi mai mare ca Eminescu. După moartea lui afli ce a reprezentat...", a declarat, pompos, Ivanovici.

Omul de afaceri Viorel Păunescu a aprins şi el o lumânare lângă gardul locuinţei lui Adrian Păunescu. "A ajutat multă lume. Inclusiv pe mine, atunci când din ordinul lui Ceauşescu a fost închis barul Bucureşti unde eu eram şef de unitate. (...) A făcut enorm de multe lucruri bune. Să ne aducem aminte când, într-o emisiune de la Antena 1, l-a făcut pe Hagi să se răzgândească şi să se întoarcă la echipa naţională. Chiar dacă i-a scris ode lui Ceauşescu, a scris şi împotriva lui. Dumnezeu să-l odihnească!", a spus Viorel Păunescu.

Flori, fotografii şi mesaje

Oamenii au lipit pe gard bileţele cu mesajele lor pentru poetul Adrian Păunescu: "Poetului fără egal care va rămâne simbolul românilor pentru eternitate după dispariţia lui Eminescu", "Ai glumit cu mine şi te-ai dus pentru puţin timp în concediu", "Poetului României care ne-a dus la unire".

Eugen Pleşca, fostul primar al sectorului 3, după ce a depus o floare, s-a recules în faţa unei fotografii a lui Adrian Păunescu, agăţată de gard. După ce a bifat acest aspect, şi-a aprins o ţigară şi s-a dat la bârfă cu câţiva cetăţeni care lau recunoscut. Trei bărbaţi au prins cu scotch, pe un copac, un afiş pe care era scris de mână "Generaţia în blugi te salută, Maestre!". "De ce oare nu sunt mai multe flori? La Ambasada Poloniei, când s-a prăbuşit avionul cu preşedintele lor, era strada plină de lumânări în doar trei ore!", se întreba unul dintre ei. "Era sâmbătă, bă!", îl atenţionează altul. "Aşa e! O să fie la înmormântare atâţia de-o să moară de invidie sindicaliştii că sunt mai mulţi decât pot să strângă ei la miting!".

Sicriul, depus la Uniunea Scriitorilor

Corpul neînsufleţit al fostului senator a ajuns la Uniunea Scriitorilor - unde va fi depus până la slujba de înmormântare de mâine, de la Biserica Boteanu din Capitală - într-un dric de lux Cadillac Superior. Sicriul a rămas în dric timp de 40 de minute deoarece în interior nu erau definitivate pregătirile.

Iniţial, se vorbise că sicriul va fi depus la Ateneu, dar acolo urma să aibă loc un spectacol, apoi s-a spus că sicriul va fi dus la Senat, pentru ca în ultimul moment să fie adus la Uniunea Scriitorilor.

Pe copiii săi, Andrei şi Ana-Maria, i-a adus Marius Tucă cu maşina. Ulterior a sosit şi Carmen, soţia sa. Abia la ora patru a fost permis accesul publicului în holul principal al clădirii. Coşciugul în care va fi înmormântat trupul fostului senator este de tip Boston, un model american cu două capace rabatabile. Costul acestui ultim obiect de mobilier sare binişor de 1.000 de euro şi poate ajunge şi la 2.000 de euro, spun specialiştii, pentru cele supradimensionate, cum este şi cazul de faţă.

SUFERINŢE ADUNATE

La internare, inima îi funcţiona la 10% din capacitatea normală

Cristina Lica

Insuficienţă multiplă a organelor, edem pulmonar şi mai multe stopuri cardiace. Prin toate acestea a trecut poetul Adrian Păunescu în ultimele zece zile. De la începutul săptămânii, doar aparatele l-au mai ţinut în viaţă. Despre starea lui de sănătate precară s-a aflat în vară. Se spunea iniţial că ar fi avut ciroză hepatică sau cancer. În apariţiile sale publice, se vedea că e tot mai slăbit. Pierduse 30 de kilograme într-o lună şi jumătate. A continuat totuşi să apară la televizor, în transmisiuni în direct de acasă.

"Nu e cancer, nu e ciroză, s-au scris aiureli, nu e adevărat. La un moment dat am avut un complex hepato- renalo-cardiac de suferinţe", declara Păunescu ca răspuns la zvonuri.

La insistenţele rudelor şi prietenilor, Adrian Păunescu s-a internat în urmă cu zece zile la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti. Acuza insuficienţă respiratorie. Starea lui s-a agravat pe fondul diabetului de care suferea de foarte mulţi ani.

"Când a venit la spital era într-un hal cum nu am mai văzut până acum", declara, pentru EVZ, profesorul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului de Urgenţă "Floreasca", abilitat de poet să ofere informaţii despre starea lui de sănătate. Medicul s-a declarat uimit de modul în care inima poetului a rezistat inclusiv tentativelor repetate de resuscitare.

Stopuri cardiace repetate

Cu mai puţin de o zi înainte ca Adrian Păunescu să facă primul stop cardiac, profesorul Şerban Brădişteanu declara pentru EVZ: "Pacientul se află într-o stare mai bună decât atunci când a venit, dar încă suntem rezervaţi în privinţa prognosticului final pentru că nu avem toate investigaţiile făcute, iar în medicină nu poţi fi niciodată sigur că pacientul e în afara oricărui pericol".

În ultimele trei zile a intrat de mai multe ori în stop cardiac, a fost resuscitat şi a fost ţinut în viaţă doar de aparate şi de eforturile medicilor. "Starea i s-a degradat brusc. Când a venit, avea o capacitate de pompare a inimii mai mică de 10%. În mod normal, cu o astfel de capacitate trebuia să fie mort până acum", declara, acum două zile, profesorul Brădişteanu.

Ieri-dimineaţă, în jurul orei 7.15, inima poetului a cedat. "A trebuit să ne declarăm învinşi. Maestrul a plecat dintre noi", a anunţat medicul Brădişteanu.