Adrian Păunescu, înmormântat la Cimitirul Bellu cu onoruri militare

ACTUALIZAT. Adrian Păunescu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, unde a fost aşteptat de mii de oameni. Printre aceştia s-au numărat şi foarte multe personalităţi, artişti, politicieni, jurnalişti, patroni de cluburi sportive: Victor Socaciu, însoţit de soţie, Mircea Vintilă, Gheorghe Gheorghiu, Vasile Şeicaru, Victor Ponta, Adrian Năstase, Corneliu Vadim Tudor, Varujan Vosganian, Lavinia Şandru, Ecaterina Andronescu, Marius Tucă, Victor Ciutacu, Nicolae Badea.

Zeci de oameni s-au înghesuit să facă poze cu telefonul mobil atât pe scena amenajată în mijlocul cimitirului, unde sicriul poetului a fost aşezat, deschis, cât şi la mormânt. Slujba de înmormântare a fost oficiată de zece preoţi, iar politicienii s-au întrecut în discursuri.

Adrian Păunescu a murit vineri dimineaţă. Sicriul său a fost depus la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, iar aseară a fost mutat la Ateneul Român.

În jurul orei 14.15, sicriul a fost scos din Biserica Boteanu, de pe strada Boteanu, în apropiere de Piaţa Revoluţiei. Decorat în 2003 cu Steaua României în grad de cavaler de fostul preşedinte Ion Iliescu, Adrian Păunescu a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, cu onoruri militare. 16.30. S-au tras trei salve de armă. "Ia uite, aplaudă la deces. Numai la noi se face aşa ceva", comentează cineva. Trupul poetului e coborât în groapă. 16.25. Se fac onorurile militare. Fanfara cântă imnul naţional. Cineva urlă: "Nu se poate!". Lumea aplaudă şi strigă numele poetului. "A plecat un geniu", spune cineva.

16.15. Ca să vadă mai bine, oamenii s-au urcat pe mormintele lui Nichita Stănescu şi Eugen Barbu. Se fac poze cu telefonul mobil. 16.20. Cântă fanfara. Tot mai mulţi oameni se adună în jurul gropii. "Păunescu", "Păunescu", strigă repetat cineva. Lumea aplaudă. 15.15. Corneliu Vadim Tudor: "Pe Aleea Scriitorilor sunt poeţi, dar noi nu i-am preţuit. Atât de mult a iubit Dumnezeu poporul român, că ni l-a dat pe acest vulcan de om"

15.10. Varujan Vosganian: "Doresc să aduc un omagiu din partea breslei. În secolul XX nu e alt poet care să fi intrat în conştiinţa publică ca Adrian Păunescu. Temele sale nu sunt doar poezii, ci rugi" 15.00 Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţă a Moldovei: "Grigore Vieru şi Adrian Păunescu parcă au fost fraţi gemeni. Ambii au făcut istorie. Pentru binele naţional, ambii au fost bătuţi din toate părţile (...)Spunea Florin Piersic că Adrian Păunescu a murit de inimă rea. Aşa este! Pentru noi, în Moldova, Păunescu a fost un profesor". 14.50. Pe scena amenajată în mijlocul Cimitirului Bellu se ţin discursuri. 14.40. Sicriul a fost aşezat pe scenă, deschis. Lângă el, Andrei şi Ana Maria Păunescu. Oamenii se înghesuie şi fac poze ca la spectacol. Un sobor de zece preoţi a început slujba. Elicopterul Realitatea TV acoperă totul. Mai multe femei, aflate în primele rânduri, lângă scenă, lăcrimează. 14.35. Sicriul e dus spre scena amenajată în mijlocul Cimitirului Bellu în acordurile unui marş funerar. 14.30. Lumea se înghesuie să aplaude. Dricul e acoperit de flori şi urmat îndeaproape de Adrian Năstase. 14.20. La Cimitirul Bellu şi-a făcut apariţia, în aplauzele asistenţei, şi Corneliu Vadim Tudor, însoţit de alţi lideri ai Partidului România Mare. Au fost urmaţi de Vasile Şeicaru, cu ochii roşii de plâns. 14.15. "Sunt oameni care au venit de la 3.00 dimineaţa aici, la Cimitirul Bellu", spune un paznic. 14.10. La Cimitirul Bellu a ajuns şi liderul PSD Victor Ponta.

13.40. Mircea Vintilă a depus şi el o coroană de flori. 13.35. Sicriul va fi amplasat pe o scenă, în faţa capelei. Scena geme de flori şi coroane. Un regiment de gardă aşteaptă, aliniat, să dea onorul. Două bătrâne oftează, iar una dintre ele adaugă: "Măcar e o zi frumoasă..." 13.30. Câţiva curioşi s-au căţărat pe monumentele funerare din apropierea mormântului poetului Adrian Păunescu. "Domnule, «Repetabila povară» e o poezie genială. Asta e soarta României", spune un bărbat care poartă un fular tricolor în jurul gâtului. 13.20. Oamenii discută despre implicarea Elenei Ceauşescu în faptele reprobabile ale comuniştilor şi se întreabă dacă, la cimitir, va cânta vreunul dintre cei care au făcut parte din Cenaclul Flacăra. 13.15. Sute de oameni aşteaptă ca sicriul cu trupul neînsufleţit al poetului Adrian Păunescu să ajungă la Cimitirul Bellu, unde poetul va fi înmormântat cu onoruri militare. Câţiva curioşi sunt nemulţumiţi că jandarmii nu-i lasă să se apropie de mormântul poetului, aflat lângă cel al lui I.L.Caragiale, Mihai Eminescu, George Coşbuc şi Eugen Barbu. 12.45. Cortegiul funerar a ajuns la Biserica Boteanu, unde a fost întâmpinat de alţi câţiva zeci de oameni. 12.36. Cortegiul funerar a plecat spre Biserica Boteanu, în timp ce oamenii veniţi să-şi ia rămas bun de la poetul Adrian Păunescu intonau imnul naţional. 12.30. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu e scos din clădirea Ateneului Român pentru a fi transportat la Biserica Boteanu. Apropiaţii poetului le împart flori oamenilor veniţi să-i aducă un ultim omagiu. Aceştia din urmă au început să aplaude, iar un grup de suporteri ai Universităţii Craiova cântă imnul echipei favorite, ale cărui versuri au fost scrise de Adrian Păunescu. 12.20. Familia şi apropiaţii lui Adrian Păunescu se pregătesc să scoată trupul neînsufleţit al poetului din clădirea Ateneului Român pentru a porni spre Biserica Boteanu. Oamenii au început să se împingă pe treptele clădirii pentru a ajunge să-i aducă un ultim omagiu poetului. 12.15. Un sobor de 13 preoţi a sosit la Ateneul Român. Surse din anturajul familiei Păunescu au declarat că familia poetului ar intenţiona să amâne înmormântarea până când toţi cei veniţi la Ateneul Român îşi vor lua rămas bun de la Adrian Păunescu. 11.45. Deşi maşina mortuară a ajuns în faţa Ateneului Român, zeci de oameni continuă să vină pentru a-şi lua rămas bun de la Adrian Păunescu. Printre aceştia, şi fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu. 11.30. Printre cei veniţi să-i aducă un ultim omagiu poetului se numără şi Nicoale Văcărăiou, George Copos, Valeriu Tabără, Nicolae Badea, Marius Tucă, fostul consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, fostul ministru al apărării Alexandru Athanasiu, dar şi comisarul Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei. 11.00. Încă dinspre Bd. Gheorghe Magheru, oamenii se îndreaptă către Ateneul Român, îmbrăcaţi sobru şi cu flori în mâini, la fel cum altădată mergeau spre stadioane la Cenaclul Flacăra. Curtea Ateneului e plină încă de dimineaţă şi s-a format o coadă la care câteva sute de oameni aşteaptă să-i aducă un ultimul omagiu poetului Adrian Păunescu.

10.35 Iliescu a ţinut un scurt discurs în memoria lui Adrian Păunescu şi s-a recules lângă sicriul poetului. "Este greu să vorbeşti la despărţire despre un om apropiat. S-au spus multe despre Adrian Păunescu. Şi mai bune, şi mai puţin bune. Cred că ceea ce este cel mai semnificativ este expresia ultimelor zile, când zeci de mii de oameni şi-au alăturat glasul şi durerea pentru a-l omagia pe poetul nostru naţional". "A fost un intelectual de stânga, legat de soarta celor mulţi, celor obidiţi şi întreaga sa operă şi energia a pus-o în slujba acestui crez de viaţă care-i însufleţeşte pe toţi".

"Era o chestiune de trăire pe care ştia să o comunice tuturor. Avea o forţă de creaţia extraordinară - într-o noapte putea umple zeci de pagini". "S-a spus că ar fi fost un om de curte. El nu a cântat omagii lui Ceauşescu. Nimeni nu-i perfect pe această lume, nici Adrian Păunescu n-a fost perfect.(...)Numai oamenii superficiali şi lipsiţi de bună-credinţă pot să răstălmăcească de o manieră atât de primitivă ceea ce a fost Adrian Păunescu şi personalitatea sa. "Analfabeţii" a scris-o în 1979 şi a adresat cuvinte severe la adresa conducerii de atunci. Numai oamenii care nu au avut bună-credinţă pot să ignore această latură din creaţia lui".

"A avut o notă critică faţă de toate aspectele negative din ţară. A ştiut să-şi pună creaţia proprie în slujba celor mulţi. A fost un om de o trăire interioară şi de mare sensibilitate, fapt care a dus la consumul său interior. Să-i păstrăm memoria veşnică". Ion Iliescu a mai precizat că ultima oară când s-a întâlnit cu Adrian Păunescu a fost în ajunul zilei de naştere a poetului.

9.50 Ion Iliescu a ajuns la Ateneul Român.

"Este poetul care a exprimat cel mai bine simţămintele oamenilor. Şi dincolo de toate încercările mediatizate, oamenii au această simţire faţă de el. În opinia mea, a fost un intelectual veritabil de stânga. Adrian Păunescu a fost un om de suflet, care a avut o combustie internă extraordinară şi care şi-a consacrat viaţa unei cauze, cauza celor mulţi, a naţiunii române şi a României. Un mare creator şi un mare poet, este poate cel mai prolific poet al ţării. Avea o capacitate de creaţie extraordinară", a mai spus Iliescu în momentul în care a ajuns la Ateneu.

9.00 Zeci de persoane vin la Ateneul Român pentru a aduce flori şi pentru a aprinde lumânări în memoria poetului

4.00 Mai mulţi doljenii din localitatea Bârca, unde a copilărit poetul, au plecat cu un autocar spre Bucureşti, pentru a lua parte la inmormântarea lui Adrian Păunescu. Ei au realizat mai multe coroane de flori, pe care le vor pune la mormântul lui Adrian Păunescu.

Adrian Păunescu a murit vineri, la ora 7.15, la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Poetul în vârstă de 67 de ani suferea de insuficienţă cardiacă, respiratorie, hepatică şi renală. Despre dispariţia poetului a scris şi presa internaţională.

Zeci de personalităţi i-au adus un ultim omadiu, iar poetul Mircea Dinescu a povestit, pentru EVZ, câteva amintiri pe care le are cu Adrian Păunescu. Cel mai prolific poet, cu peste 50 de volume publicate, Păunescu e un caz aparte în literatura română. Gazetar şi personalitate controversată, poetul ar merita reevaluat, spun criticii. Cum se va vorbi despre Adrian Păunescu peste 20 de ani. Adrian Păunescu s-a născut în Basarabia şi a rămas mereu aproape de fraţii de peste Prut. Foarte bun prieten cu regretaţii artişti Grigore Vieru, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Adrian Păunescu a făcut eforturi pentru dezvoltarea limbii şi culturii române în Republica Moldova. Astăzi, Adrian Păunescu este poetul plâns pe cele două maluri ale Prutului.

Despre traseul talentatului domn Adrian Păunescu: poet de curte, părinte de cenaclu, dizident contestat, senator citiţi mai multe AICI.