Fostul premier Adrian N?stase consider? c? Pactul coabit?rii semnat de pre?edintele Traian B?sescu ?i premierul Victor Ponta, în data de 12 decembrie, a expirat odat? cu învestirea Guvernului Ponta 2, pe 21 decembrie. Motivul: ”acordul a fost încheiat cu ?eful Guvernului Ponta 1”.
Fostul demnitar, închis în prezent pentru corup?ie, a publicat un text pe blogul personal intitulat ”Pactul de la Cotroceni (“Pactul Micii Constitu?ii”) a expirat vineri”. El explic? faptul c? ”acordul de coabitare – dac? se considera necesar un astfel de acord – trebuia încheiat între Pre?edintele României ?i noua majoritate parlamentar? (de alt? culoare), rezultat? în urma alegerilor din 9 decembrie”.
Adrian N?stase a ridicat ?i alte obiec?ii de natur? juridic? ?i constitu?ional?, dup? cum urmeaz?:
- Acordul ar fi trebuit semnat cu pre?edin?ii PSD, PNL ?i PC ?i trebuia s? prevad?, în primul rând, modul de desemnare, în noile condi?ii, a primului ministru, de c?tre pre?edinte (deci a premierului din guvernul “Ponta 2?).
- Nu le este opozabil (nu li se aplic?- n.red.) liderilor celor trei partide ?i, paradoxal, nici m?car noului premier (în ciuda coinciden?ei de nume), care nu l-a semnat.
- Nu rezult? clar nici dac? pactul este încheiat între institu?ii, de?i asta este titulatura lui. Dac? ar fi a?a, de ce era nevoie de «codul de conduit? general», în care sunt cuprinse regulile de adresare ?i de bun sim?? Institu?iile nu-?i vorbesc, ele î?i scriu. Dac? era o în?elegere personal?, între Traian B?sescu ?i Victor Ponta, atunci ar fi trebuit s? lipseasc? aspectele institu?ionale.
- Pactul arat? c? Traian B?sescu se pozi?ioneaz?, în rela?ia cu noua majoritate parlamentar?, ca “?ef al opozi?iei”.
- Parlamentul lipse?te cu des?vâr?ire din în?elegerea de coabitare. El prime?te doar unele sarcini în leg?tur? cu ce trebuie s? legifereze (Parlamentul – b?nuiesc – nu intr? în categoria institu?iilor statului de drept care trebuie respectate), în domeniile s?n?t??ii, organiz?rii administrative, sistemului electoral, modific?rii Constitu?iei.
- Remarc o întoarcere în timp, la regimul monarhiei constitu?ionale din România, când Regele exercita func?ia legislativ? împreun? cu Parlamentul. (“Puterea legislativ? se exercit? colectiv de c?tre Rege ?i Reprezenta?iunea na?ional?” – art. 32, Constitu?ia din 1866, art. 34 al Constitu?iei din 1923 ?i art. 31 al Constitu?iei din 1938).
- Acordul folose?te formule mai sofisticate pentru a introduce în practica politic? româneasc? concep?iile de “domeniu rezervat” pentru pre?edinte ?i “domenii partajate” cu premierul (în acord sunt denumite “spa?ii de responsabilitate preeminent?” ?i “spa?ii de cooperare”). Pentru pre?edinte figureaz? – ca “domenii rezervate” – politica extern?, de securitate, de ap?rare, reprezentare la Consiliul European, conform Deciziei Cur?ii Constitu?ionale (CCR), în timp ce pentru premier figureaz?, în zona politicii externe, doar rela?iile externe la nivel interguvernamental ?i european.
- Aici se adaug? la Constitu?ie – atribu?iile pre?edintelui în materie de politic? extern? fiind limitativ prev?zute în articolul 91 din Constitu?ie (“atribu?ii în domeniul politicii externe”) sau chiar se încalc? unele dispozi?ii constitu?ionale, cum ar fi cea de la art. 102 din Constitu?ie: “Guvernul, potrivit programului s?u de guvernare acceptat de Parlament, asigur? realizarea politicii interne ?i externe a ??ri…“.
- Se ocolesc ?i atribu?iile Parlamentului, cel care, aprobând programul de guvernare, accept? orient?rile majore de politic? exten? a ??rii.
- Acordul nu poate anticipa departajarea atribu?iilor în materie de politic? extern?, între pre?edinte ?i premier, în perspectiva revizuirii Constitu?iei, departajarea sugerat? ?i de Comisia de la Vene?ia.
- Interesant, în cazul “domeniilor partajate”, “dac? sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final“! Deci, ?i în aceste cazuri, domeniile “partajate” se transform? în final, tot în domenii “rezervate” pre?edintelui!
- Figureaz? “introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General ?i a Procurorului ?ef DNA…” Asta înseamn? c? pre?edintele ?i premierul îi vor impune ministrului independent al justi?iei, în numele “justi?iei independente“, o nou? procedur? de numire a celor doi? Nu mai discut formule de genul “asigurarea func?ionalit??ii institu?iilor afectate sau identificarea de garan?ii, pentru p?strarea atribu?iilor institu?iilor statului de drept”. Constitu?ia României a fost, între timp, suspendat??
- Prin Acord se înfiin?eaz? ?i un “mecanism de solu?ionare a disputelor”, alc?tuit din consilieri ?i mini?trii. Deci, a?a cum a stabilit CCR, Parlamentul nu poate arbitra în astfel de situa?ii, dar este, cumva, mai potrivit? o structur? format? din “subordona?i” ai celor doi?! Greu de în?eles…
În finalul articolului publicat pe blog, Adrian N?stase apreciaz? c?, ”a?a cum a inventat Legea micii reforme în Justi?ie, pre?edintele a încercat acum s? impun? Pactul Micii Constitu?ii înainte de revizuirea textului fundamental”.
”Eu nu cred îns? c? miza viitoarei revizuiri trebuie s? fie reprezentat? de frustr?rile lui B?sescu în ceea ce prive?te regimul semipreziden?ial. De aceea, am sugerat (...) o serie de dezbateri publice pentru elaborarea Constitu?iei României, în secolul XXI”, scrie fostul premier. El subliniaz? ”oportunitatea politic? a acestui document, în plan intern ?i în plan extern”. ”Dincolo de faptul c? pentru B?sescu documentul a fost o încercare de a salva aparen?ele inclusiv în plan extern, în privin?a desemn?rii ca premier a candidatului stabilit de USL, dincolo de nevoia de calmare a vie?ii politice interne, sunt convins c? pentru B?sescu semnarea Acordului nu a fost decât o opera?iune de câ?tigat timp ?i începutul unui joc «de-a ?oarecele ?i pisica». R?mâne de v?zut, la final, cine a fost ?oarecele ?i cine pisica”, consider? N?stase.
El conchide cu un post-scriptum ironic: ”P.S.: A fost semnat? oare ?i o variant? în limba englez? sau Barroso a înv??at, între timp, române?te?”