Previziunile șefi lor din universități arată că tinerii vor fi interesați în continuare de domeniile care îi pot învăța cum să facă bani din tehnologie, dar și de Medicină, care le va deschide porțile străinătății.
Un ochi plânge și altul râde, cam asta e situația în marile universități românești. În vreme ce facultățile de medicină „duduie” de studenți străini, pe băncile celor care formează viitori profesori se așterne praful. Admiterea de anul acesta, estimează rectorii, va aduce belșug pentru specializările umaniste precum Relații Internaționale, Științele Comunicării sau Geografia, dar nu și pentru Științele Exacte. Aparent fără prea mare impact, acest trend ar putea declanșa o criză în sistemul de educație.
Vor să fie IT-iști, nu profesori
„Riscăm să rămânem în câțiva ani fără profesori de matematică, fizică și chimie. Este aproape dramatică scăderea candidaților la concursurile de titularizare. Sunt domenii dificile, doar pentru cei înzestrați și nu oferă un grad de prosperitate rapid. La noi, există un soi de prejudecată că de la facultățile de științe exacte ieși profesor de școală generală sau liceu, dar în realitare, deși orientarea este oarecum pedagogică, absolvenții pot deveni de la analiști financiari, până la programatori”, arată Vasile Ișan, rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Doar Informatică este o specializare în continuă ascensiune, spune acesta, datorită ofertelor de muncă în domeniul IT. Experiența anilor trecuți arată că cel mai bine o vor duce facultățile de Relații Internaționale, Drept, Științele Comunicării, Geografia și Psihologia. Nu însă și cele de Limbi Străine, care au mai pierdut teren în ultimii ani: „Limbile străine de circulație internațională nu mai sunt atât de populare, pentru că se studiază la mai toate facultățile, și la Istorie, și la Economie. Observăm totuși creșterea interesului pentru limbile germanice, odată cu venirea unor subsidiare ale firmelor high- tech din Olanda, Suedia, Norvegia, așa că s-ar putea să creăm noi specializări”.
Italienii, atrași de Kinetoterapie
Judecând după aglomerația de la înscrieri de anul trecut, la Universitatea de Vest din Timișoara, cele mai căutate facultăți din 2014 vor fi Științele Economice, Jurnalismul, Dreptul și Psihologia. Și facultatea de Kinetoterapie se anunță a fi în mare vogă, mai ales printre studenții italieni veniți să se școlească pe bani puțini, ca să lucreze mai apoi într-o industrie de milioane de euro.
„Asta a fost marea surpriză de anul trecut. Italienii vin datorită dezvoltării afacerilor în zona SPAurilor, a masajului. Uniunea Europeană ne obligă să le percepem aceleași taxe ca și studenților români, adică 3.000 de lei, ceea ce pentru ei este puțin. Cele 60 de locuri nu au fost suficiente, au existat mai multe dosare decât poate să proceseze Ministerul Educației. Ne-am gândit să deschidem o astfel de specializare dar în engleză, pentru că acum străinii trebuie să facă mai întâi un an pregătitor de limba română”, explică Marilen Pirtea, rectorul universității.
Potrivit acestuia, un indicator pentru domeniile de succes pot fi și premiile Nobel, iar în ultimul an, cele mai multe au fost acordate în domeniul Biologiei.
În ceea ce privește Universitatea București, „vedeta” admiterii din 2013 a fost specializarea Limbi Moderne Aplicate a Facultății de Limbi Străine, cu o concurență-record de 92 de candidați pe loc, urmată de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultății de Administrație și Afaceri, cu 24 de candidați pe loc și specializarea Hidrologie și Meteorologie a Facultății de Geografie, cu 19 candidați pe loc.
Fug de Teologie
Dacă se va menține trendul de anul trecut, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca va atrage cei mai mulți candidați la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, la Psihologie, Geografie sau la Științe Politice. Peste 450 de tineri s-au întrecut în 2013 pentru unul dintre cele 108 locuri bugetate de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, iar mai bine de 700 și-au disputat cele 170 de locuri la buget ale Facultății de Drept.
Un succes imens a avut și specializarea Informatică Economică din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, unde s-a înregistrat o concurențărecord de 232 de candidaţi pe 39 de locuri bugetate. Pe de altă parte, puțini au fost interesați să intre la Facultatea de Teologie Reformată, Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Teologie Greco-Catolică.
România, fabrica de medici a Uniunii Europene
De departe, cel mai prolific domeniu va fi Medicina, al cărui succes nu se va diminua nici în următorii 20-30 de ani, crede Vasile Astărăstoaie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași. „Dacă ar fi să fac o clasificare al celor mai căutate facultăți, pe primul loc ar fi Medicina Dentară, apoi Generală și Asistență Medicală. Ierarhia este dictată de oferta de muncă din Europa. Se cer asistente cu licență, au crescut standardele”, spune Astărăstoaie.
O investiție greu de recuperat
Și aici a „plouat” cu studenți străini, ceea ce a dus la modificarea criteriilor de admitere pentru această categorie de candidați: „Au fost peste 1.000 de dosare depuse pentru numai 300 de locuri libere, așa că a trebuit să creștem punctajul de selecție.
În plus, au un avantaj olimpicii sau cei care fac voluntariat”. Potrivit acestuia, țara noastră va continua să fie în următoarele decenii principalul furnizor de specialiști în medicină al Uniunii Europene. Numai la momentul actual profesează în UE circa 24.000 de medici școliți în România. „Acum există un deficit de 150.000 de medici în UE, iar ultima estimare este ca până în 2020, 50% dintre locurile pentru medici să fie vacante”, explică Astărăstoaie.
O afacere la care statul român nu are nimic de câștigat, ba dimpotrivă: „Dacă pleacă un fotbalist, clubul câștigă milioane de euro, dar dacă pleacă un medic pierde și statul, și spitalul. Am propus o serie de soluții precum parteneriate cu țările unde exportăm cei mai mulți specialiști, ca să ne recuperăm cumva investiția, fie prin burse oferite celor rămași în țară, fie prin traininguri sau investiții în tehnologia de la noi”.