O parte din energia termică utilizată în Bucureşti ar putea fi produsă cu ajutorul apelor geotermale din subsolul Capitalei, precum şi al panourilor fotovoltaice care ar putea fi instalate pe acoperişurile blocurilor, a declarat, joi, Gheorghe Piperea, avocat la Piperea şi Asociaţii, administratorul judiciar al RADET, în cadrul unei conferinţe pe teme de profil.
Administratorul special al Regiei Autonome de Transport şi Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), Gheorghe Piperea, a anunţat că se caută soluţii pentru producerea energiei termice folosite la producerea căldurii şi a apei calde livrate populaţiei racordate la sistemul centralizat din Capitală.
Avocatul a mai spus că CET-urile existente nu vor dispărea, ci vor fi folosite ca back-up, după ce vor fi retehnologizate. "Serviciul de alimentare cu energie termică este sezonier, funcţionând la capacitate maximă doar în timpul iernii, în timp ce vara funcţionează la 25% din capacitate. Vara, avem nevoie doar de apă caldă, însă se consumă energie la producător ca şi când am avea în continuare nevoie de căldură în calorifere. Aşa se aruncă pe apa Dâmboviţei nu mai puţin de 138 de milioane de metri cubi de gaz, care au însemnat, în 2016, o cheltuială, de fapt este o pierdere, de 46,8 milioane de euro. Banii aceştia pur şi simplu se duc în pământ", a explicat Piperea.
Potrivit acestuia, există cel puţin trei căi pentru a reduce această pierdere enormă, în contextul în care 15% din bugetul primăriei merge în subvenţii la energia termică, respectiv 160 de milioane de euro anual.
"Ce este de făcut? Sunt cel puţin trei căi. Explorăm ideea ca energia apelor termale care se află sub Bucureşti să poată să fie utilizată pentru a încălzi apă. Vor fi foarte multe obiecţii, că apa este calcaroasă, că are doar 40 de grade, nu cât ar trebui să fie pentru a încălzi, dar există soluţii. Nu trebuie să bagi în ţevi această apă calcaroasă, pentru că le colmatezi, le distrugi, ci această apă să fie utilizată doar pentru a încălzi apa de la Apa Nova", a precizat avocatul, citat de Agerpres.
În primii trei ani, investiţia va fi de 151 de milioane de euro
El a arătat că a încălzi o apă de la 4 grade la 60 de grade, cât are apa din calorifere, reprezintă un cost, iar a aduce apa de la 40 de grade la 60 de grade înseamnă un cost cu mult mai mic. "Energie verde este şi energia fotovoltaică. Nu energie doar din căldura soarelui, ci din lumină. Există tehnologii pe care le explorăm şi culmea este că acestea se produc în România. În loc de a avea patru sau cinci CET-uri, care ştim cum funcţionează şi cum poluează, am putea avea 200-300 de centre care să încălzească apa, care să poată fi transmisă cu mult mai puţine costuri către utilizatorii finali", a mai spus Piperea. Potrivit acestuia, panourile pot fi instalate pe acoperişul blocurilor din Bucureşti, care se încălzesc foarte tare vara.
"În Bucureşti sunt 8.500 de blocuri, 8.500 de acoperişuri. Aceste clădiri sunt o sursă uriaşă de producere de energie electrică. Când se face foarte cald în Bucureşti, primul lucru care se încinge şi ajunge la 50-60 de grade este acoperişul de beton care nu mai are niciun fel de altă protecţie. Dacă se vor putea monta aceste panouri, aceste deşert urban se va transforma în ceva ce va putea fi utilizat. Ar putea să iasă de aici mii, zeci de mii de locuri de muncă", a adăugat administratorul judiciar.
El a susţinut că investiţia se poate ridica 2,99 miliarde de lei, adică 474 de milioane de euro, şi ar trebui să se amortizeze în 5,2 ani. "Important este că, în primii trei ani, investiţia va fi de 151 de milioane de euro, după care ar putea să se autofinanţeze. Aş vrea să atrag atenţia că în momentul în care se va ajunge la acest punct de inflexiune, va rezulta o economie de nu mai puţin de 90 de milioane de euro. Am putea ajunge la o producţie de energie termică de 577.959 de gigacalorii. Nu înseamnă tot ceea ce consumăm, dar pe perioada de vară poate să reducă consumul cu nu mai puţin de 50%", a continuat administratorul judiciar al RADET.
Căldura ar putea fi produsă şi din gunoaie
El a adăugat că o altă sursă de energie pentru oraş poate fi cea produsă din deşeuri industriale şi municipale. "Nu văd o soluţie mai bună pentru stocarea, sortarea şi eliminarea ecologică a gunoaielor din Bucureşti, inclusiv de la groapa de la Glina, decât să iei aceste deşeuri să le transformi în energie sau, după caz, în materie primă", a apreciat Piperea.
Avocatul a mai spus că CET-urile existente nu vor dispărea, ci vor fi folosite ca back-up, după ce vor fi retehnologizate.
RADET: Un mare sac de bani
Regia de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este al doilea cel mai mare sistem de energie termică din lume, după cel din Moscova, reprezentând, în acelaşi timp, un uriaş sac de bani fără fund, a declarat, joi, Gheorghe Piperea, avocat la Piperea şi Asociaţii, administratorul judiciar al RADET, în cadrul unei conferinţe pe teme de profil.
"Nu vreau să şochez audienţa, deşi unele cifre pe care o să le auziţi sunt realmente şocante. Am aflat, odată cu preluarea acestui mandat, că sistemul de energie termică din Bucureşti este al doilea cel mai mare din lume, primul fiind Moscova. Este atât de mare, încât sunt aprovizionate nu mai puţin de 563.352 de apartamente, 8.500 de blocuri de locuinţe, mai mult de 1,2 milioane de persoane" a spus avocatul. El a comparat RADET cu un uriaş sac de bani. "Problema RADET, ca şi a altor companii publice, este că acest sac de bani nu are fund, este foarte împuşcat peste tot. Oricâţi bani ai introduce, dacă nu realizezi o operaţiune simplă de coasere a sacului, nu se va ajunge nicăieri. Apropo de acest uriaş sac de bani, noi toţi suntem contribuabili la bugetul Primăriei Bucureşti, care plăteşte în fiecare an 15% din bugetul său pentru subvenţia la energia termică pentru bucureşteni", a continuat Piperea.
El a mai spus că Primăria vrea să atragă, prin Planul Operaţional Infrastructură Mare, o sumă de 200 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru refacerea unei părţi din infrastructura de energie termică. "Trebuie să se ştie că Primăria Bucureştiului derulează un program prin care va atrage de la Uniunea Europeană 200 de milioane de euro pentru a reface, dar nu în totalitate, pentru că este nevoie de mai mulţi bani, a infrastructurii pe care o utilizează RADET pentru a da energie termică Bucureştiului", a arătat administratorul judiciar.