Fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş, face, întrun interviu acordat revistei Capital, dezvăluiri senzaţionale. El acuză fosta guvernare că a dus un adevărat „armaghedon” împotriva firmelor româneşti, cu execuţii pe motive inexistente
Lupta cu evaziunea fiscală pe TVA a produs multe victime colaterale, generate de excesele inspectorilor Fiscului, susţine Gabriel Biriş, care până recent a ocupat postul de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, poziţie din care a coordonat Departamentul de Legislaţie Fiscală. În opinia sa, „cruciada” dusă împotriva firmelor mai avea ca scop creşterea veniturilor la buget, pentru a se putea justifica apoi reducerile de TVA aprobate ulterior, cum a fost cota
Iată, ce spune fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în interviul acordat Capital, pecare îl puteţi citi integral astăzi în revistă. „Ce e periculos e că s-au generat foarte multe victime colaterale în această luptă cu evaziunea pe TVA. Pe motiv că acel contribuabil ştia sau ar fi putut şti că furnizorul sau furnizorul furnizorului a avut comportament fiscal inadecvat, s-au făcut foarte multe excese. Respectiv s-au emis foarte multe decizii de impunere însoţite de plângeri penale. Aceste plângeri au început să fie soluţionate cu neînceperea urmăririi penale, şi statul trebuie să dea banii înapoi contribuabilului”, a declarat Gabriel Biriş.
Contactat de EVZ, el a precizat că efectuarea de plângeri penale împotriva patronilor a devenit o practică la sfârşitul lui 2014, accentuându-se în 2015. „Peste 60% din deciziile de impunere contestate au fost suspendate pentru plângeri penale în 2015, de la 34% cu un an înainte”, ne-a precizat Biriş. Potrivit acestuia, inclusiv parchetele se plâng că există prea multe plângeri penale din partea Fiscului.
FOTO: Gabriel Biriş a părăsit fotoliul din Ministerul Finanţelor în urmă cu zece zile
Firmele câştigă procesele
El îşi mai susţine argumentaţia pentru comportamentul abuziv al Fiscului prin faptul că valoarea sumelor contestate la ANAF de către marii contribuabili, în urma controalelor, a urcat de la 4,5 miliarde lei în 2013 la 8,5 miliarde lei, anul trecut. „Probabil că mai mult de jumătate va trebui dată înapoi (...). Vorbim de miliarde de lei pe care statul va trebui să le dea înapoi şi probabil şi cu dobânzi şi cheltuieli de jucată. Iar acolo unde executările au distrus companii, statul va trebui să plătească daune interese. Ar putea urma alte procese”, a spus Biriş pentru Capital. Fostul secretar de stat a precizat că tendinţa a fost sesizată încă de la sfârşitul anului 2014, dar s-a acutizat în 2015. „Guvernul a trebuit să ia bani de undeva, să poată justifica, pe baza încasărilor mari, scăderea TVA, pentru că veneau alegerile. S-a făcut un fel de japcă. În momentul în care bagi banii în buzunarele oamenilor aşa se numeşte”, a punctat Biriş. El a dat exemplu cazul unui patron căruia un inspector ANAF i-a spus: „Știu că ai dreptate, dar ce vrei, să ţi-o dau eu? Du-te în instanţă!“. În opinia fostului oficial, „a fost un ordin politic clar. Şi se vede în felul în care s-au soluţionat contestaţiile”.
Frauda, fără definiţie legală
Tot în interviul acordat revistei Capital, Gabriel Biriş mai spune că, în timpul mandatului său, a trebuit ca ministerul să trimită adrese prin care să explice inspectorilor Antifraudă că acolo unde se aplică taxarea inversă, nu există prejudiciu de TVA, aşa încât nu trebuie să se mai impună măsuri asiguratorii asupra firmelor în cauză. „E logic. Dacă nu se plăteşte TVA, nu au ce să fure”, ne precizează fostul secretar de stat. Un alt aspect interesant asupra căruia atrage atenţia este că în lege nu este definită frauda. „I-am întrebat pe cei de la Antifraudă: Voi luptaţi pentru combaterea a ce?, că nu e definită nicăieri frauda. Ce înseamnă antifrauda?”, ne-a mai spus Biriş. I-am atras atenţia că în continuare firmele se plâng de abuzuri ale inspectorilor ANAF. „În momentul în care porneşti aşa o maşinărie mare, e foarte greu să o mai opreşti”, conchide fostul secretar de stat în Finanţe.
Diaconu: „Excesele s-au făcut în limitele legii”
Din martie 2013 şi până la începutul acestui an, deci în perioada la care face referire Gabriel Biriş, preşedinte al ANAF a fost Gelu Diaconu. Presa a relatat că acesta a fost impus la conducerea ANAF de către gruparea Dan Radu Rușanu – Daniel Chițoiu, primul fiind arestat în dosarul „Autorităţii de Supraveghere Financiară”. Gelu Diaconu, împreună cu vicepreşedintele ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu, a fost demis în februarie de premierul Dacian Cioloş, după ce aceştia au fost puşi sub acuzare de către DNA în dosarul deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Despre Gelu Diaconu se spunea, prin ANAF, că este mai ministru decât ministrul Finanţelor. În mandatul său, a fost desfiinţată Garda Financiară, pentru ca apoi să fie înfiinţată, cu ajutorul SRI şi al procurorilor, Direcţia Antifraudă. Presa a relatat pe larg cruciada care se pornise, în martie anul trecut, împotriva buticarilor, cazuri de magazine închise pentru lipsa din gestiune a câtorva lei stârnind valuri de indignare publică. Tot el este cel care a lansat condiţii extrem de dure pentru înregistrarea firmelor în scopuri de TVA, prin Formularul 088, care a dus aproape în blocaj firmele plătitoare de TVA. „Excesele, dacă au fost făcute, s-au făcut strict în limitele legii, care ulterior au fost îmblânzite. ANAF a aplicat cadrul legislativ de la acea dată. România nu încasează 38% din TVA, aşa că sunt adeptul măsurilor foarte dure în relaţia cu evazioniţtii”, a declarat, aseară, pentru EVZ, fostul şef al ANAF, Gelu Diaconu.
Ce ne aşteaptă în noul Cod Fiscal
România are una dintre cele mai ridicate rate de evaziune pe TVA. Numai anul trecut, am pierdut din necolectarea acestei taxe circa 8 miliarde de euro.
FOTO:Micii comercianți, cei mai afectați de legislația abuzivă
Acesta este cel mai sensibil punct pentru Fisc, aşa încât şi eforturile s-au îndreptat preponderent în această direcţie. Legislaţia extrem de încâlcită a devenit şi mai abuzivă prin apariţia deja celebrului Formular 088, pentru declararea firmelor în scopuri de TVA, aprobat în decembrie 2015 de ANAF, condus atunci de Gelu Diaconu. Formularul s-a aplicat de la 1 ianuarie 2016 şi a generat haos în rândul firmelor. Chiar şi acum, după ce a fost modificat deja de actuala conducere a ANAF-ului, mai produce „victime” printre patronii corecţi. „Unui antreprenor i-au anulat codul pentru că nu a răspuns la o scrisoare. Am întrebat: avea deconturi la zi? Da. Avea vreun leu restant la stat? Nu. Atunci de ce i-aţi anulat codul? Păi dacă n-a răspuns la scrisoare...”, ne povesteşte Gabriel Biriş.
El speră că în proiectul de modificare a Codullui Fiscal, la care a lucrat şi pe care l-a lăsat în Finanţe, să se elimine din aceste practici care nenorocesc mai ales pe micii antreprenori. „Sunt câteva modificări în acest sens numai pentru a preveni excesele, dar în acelaşi timp, şi pentru a eficientiza lupta împotriva evaziunii fiscale”, a declarat Biriş pentru Capital.
Acesta şi-a dat demisia din funcţie în urmă cu peste o săptămână, după ce proiectul de modificare a Codului Fiscal elaborat de echipa sa s-a „scurs” în presă, unele prevederi fiind repinse de public.
S-au redus contestaţiile
Chiar la finele săptămânii trecute, ANAF a anunţat că numărul de contestaţii depuse de contribuabili în prima jumătate a anului 2016 a scăzut aproape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele respinse de ANAF au fost confirmate de instanţe în proporţie de aproape 90%. Astfel, au fost formulate 4.185 de contestaţii împotriva deciziilor de impunere şi actelor asimilate, a deciziilor pentru regularizarea situaţiei vamale şi a dispoziţiilor pentru diminuarea pierderii fiscale emise de ANAF.
Totodată, în semestrul unu din 2016, au fost pronunţate hotărâri definitive care au menţinut 991,99 milioane de lei (89,49%) din suma totală de peste 1,1 miliarde de lei, care a făcut obiectul litigiilor.
Puteți citi interviul integral și pe www.capital.ro