Suma prevăzută de RMGC pentru patrimoniu din zonă-70 milioane USD- este fără precedent, potrivit academicianului Alexandru Vulpe.
Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană sunt posibile doar în condiţiile dezvoltării economice a zonei, prin intermediul proiectului minier. Experţii au ajuns la această concluzie după ce au analizat cu atenţie toate variantele care au fost discutate în spaţiul public pentru salvarea patrimoniului cultural din localitate.
Toate aceste concluzii se regăsesc în raportul "Patrimoniul cultural din Roşia Montană – Stare de fapt şi perspective reale", care a fost lansat, ieri, de Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din localitate.
"Roşia este un monument important, dar trebuie să ţinem seama de anumite ierarhii. Toată lumea a auzit despre vandalizarea de la Sarmizegetusa, care e cel mai important monument dacic, aflat sub protecţia UNESCO. Nimeni nu ia atitudine. Dar se face atâta caz de Roşia Montană", a subliniat Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române.
În opinia profesorului de la Universitatea Ovidius din Constanţa, Florin Anghel, singura soluţie pentru "salvarea zonei" este un parteneriat public-privat între stat, comunitatea locală şi compania minieră, care să conţină măsuri menite să transforme zona într-o adevărată atracţie turistică.
"Acum, Roşia nu este o Elveţie impecabilă, un paradis care va fi distrus. Zona este marcată de probleme sociale, de lipsa infrastructurii şi a utilităţilor publice şi de absenţa oportunităţilor economice", a adăugat Anghel.
Membrii GIMPCRM şi-au exprimat solidaritatea cu membrii Comisiei Naţionale de Arheologie şi cu decizia Ministrului Culturii de a acorda certificatul de descărcare arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, decizie pe care o consideră "pe deplin întemeiată din punct de vedere ştiinţific".
"Cel mai vast program de cercetare"
Potrivit academicianului Alexandru- Vulpe, suma prevăzută de compania minieră pentru a fi investită în patrimoniu, 70 de milioane de dolari, este fără precedent în România. "Ca fost ministru al Culturii, vă pot spune că statul nu ar fi putut niciodată să susţină un astfel de program", a declarat Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române.